A căzut scenariul apocaliptic al încălzirii globale. Prognoza sumbră legată de schimbările climatice nu mai e considerată plauzibilă de experți: ”O temelie șubredă”

Consiliul Mondial al Climei a renunțat recent la cel mai rău scenariu climatic al său. De mai mult timp, criticii au atras atenția că modelele climatice bazate pe scenarii în care emisiile continuă să crească fără nicio intervenție pentru protejarea climei sunt nerealiste. Tocmai aceste scenarii au fost eliminate din noul cadru de prognoze publicat în 2026, pe baza căruia va fi elaborat următorul raport de evaluare al Consiliului Mondial al Climei, programat pentru 2028.

Scenariile că planeta se va încălzi cu 4-6 grade Celsius nu mai sunt de actualitate

Noile scenarii sunt elaborate de un grup internațional de experți, în cadrul proiectului „Scenario Model Intercomparison”. Potrivit informațiilor disponibile, el reuneşte rezultatele a peste 100 de modele climatice complexe, dezvoltate de aproximativ 50 de echipe de cercetare din întreaga lume. Nu oferă predicții propriu-zise, ci scenarii ipotetice de tip „ce s-ar întâmpla dacă”, bazate pe evoluții climatice considerate mai plauzibile.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Scenariile de tip „worst case scenario” (cel mai rău caz), incluse în rapoartele climatice anterioare ale Consiliului Mondial al Climei porneau de la ipoteza unei creșteri puternice a populației până în anul 2100, a unei creşteri de cinci ori a consumului mondial de cărbune și a unei absențe aproape totale a măsurilor de protecție. Ele anticipau o încălzire a planetei cu 4 până la 6 grade Celsius până la sfârșitul secolului, cu consecințe extrem de grave pentru întreaga planetă. Activiștii pentru climă, precum cei din gruparea „Ultima Generație”, s-au raportat frecvent la aceste scenarii extreme, avertizând asupra prăbușirii civilizației și a unui „colaps total al Pământului”, iar acțiunile lor au dus la polarizare în societate și foarte rar la discuții obiective despre modul în care ar trebui să răspundem schimbărilor climatice.

Unii experți susțin că renunțarea la cele mai rele scenarii e rezultatul măsurilor globale de combatere a schimbărilor climatice

„Pentru cei care văd politicile climatice și tranziția energetică – de la renunțarea la combustibili fosili până la dezvoltarea energiilor regenerabile – drept o eroare majoră, eliminarea scenariilor extreme este o dovadă că teoria încălzirii globale provocate de om ar fi construită pe o temelie șubredă”, susține Roger Pielke Jr., într-un articol publicat pe site-ul American Enterprise Institute (AEI), un think-tank influent de orientare neoliberală.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

„Noul cadru a eliminat scenariile extreme, care au dominat în mare parte cercetarea climatică din ultimele decenii. Este o evoluție extrem de importantă pentru știința climei, cu efecte de durată asupra cercetării și politicilor publice”, a mai scris Pielke Jr., care a adăugat că această schimbare face ca zeci de mii de studii științifice și măsuri politice să devină depășite.

Alți experţi consideră însă că renunțarea la „cele mai extreme scenarii” nu reprezintă un eșec al cercetării climatice în ansamblu, ci este mai degrabă rezultatul măsurilor globale de combatere a schimbărilor climatice, al reducerii ritmului de creștere a emisiilor și al extinderii energiilor regenerabile, care au devenit mai ieftine. Potrivit acestora, scenariile pur catastrofale nu mai corespund evoluției reale de astăzi, însă politicile climatice trebuie continuate.

Într-un scenariu mediu temperatura ar crește cu mai puțin de două grade până în 2100

Noul cadru de scenarii include șapte variante privind evoluția emisiilor. Chiar și cel mai negativ scenariu, denumit High (H), rămâne sub cele mai extreme scenarii folosite în trecut. Acesta presupune o creștere a temperaturii globale până în anul 2100 cu aproximativ 3,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial  și este conceput mai ales ca un „experiment de gândire”, destinat studierii zonelor cu risc ridicat.

Scenariul Medium (M) pornește în mare parte de la măsurile politice actuale și de la punerea în aplicare a obiectivelor climatice existente (menținute la nivelul anului 2025), ceea ce ar duce la un nivel moderat de încălzire, potrivit portalului Carbon Brief. Acest scenariu ar însemna o creștere a temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius până la puțin sub 2 grade Celsius față de nivelul preindustrial.

O altă dezbatere este legată de „Curentul Golfului” şi cât de realist este riscul ca acesta să intre în colaps în viitorul apropiat. Cercetătorii avertizează că procese precum topirea în continuare a calotelor glaciare polare, degradarea permafrostului, reducerea gheții marine arctice și alte schimbări ar putea declanșa efecte care să accelereze încălzirea globală.

Există gaze cu efect de seră indirect care provoacă scăderea temperaturii

Deși emisiile de gaze cu efect de seră nu mai cresc la fel de rapid ca în anii 2000, conform noii actualizări IGCC, acestea se află totuşi pe un grafic ascendent. În plus, trebuie luați în considerare şi factori complecși, iar pe lângă gazele cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, există „gaze cu efect de seră indirect”, după cum scriu cercetătorii de la organizația non-profit Spark Climate Solutions din Covina (California), într-un nou studiu publicat pe 11 iunie în revista Science. Acestea au contribuit cu 0,28 grade Celsius la încălzirea globală între 1750 și 2019, susțin ei.

Aceste „gaze cu efect de seră indirect” includ oxizi de azot, compuși organici volatili alții decât metanul, monoxidul de carbon și hidrogenul, care interacționează cu sau contribuie la formarea gazelor cu efect de seră. Unele, însă, au și un efect de răcire, cum ar fi oxizii de azot, prin descompunerea metanului sau prin contribuția la formarea norilor.

„Indiferent dacă influențele factorilor individuali sunt cu adevărat semnificative sau nu, este cu siguranță o interacțiune extrem de complexă. Dezvoltarea climei trebuie să țină cont și de variabilitatea naturală a sistemului climatic, activitatea solară, vulcanismul, aerosolii și schimbările de utilizare a terenurilor”, scrie Christof Weber în Berliner Zeitung. „O inundație, de exemplu, nu depinde exclusiv de ploile abundente – saturația solului, topografia, dezvoltarea și dinamica râurilor sunt, de asemenea, cruciale”, adaugă el.