Armata cheltuie 3,1 miliarde de euro pe sisteme anti-dronă, dar echipamentele se lasă așteptate. Cu ce ne apărăm acum?

România derulează în prezent contracte în valoare de aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru achiziția unor sisteme moderne de apărare, însă majoritatea echipamentelor nu au fost încă recepționate, se arată într-un document semnat de ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, consultat de FANATIK.

S-au dat banii, echipamentele sunt pe drum. Sau nu sunt încă fabricate

O mare parte din tehnica modernă contractată pentru contracararea sistemelor fără pilot (UAS) este blocată în etape de producție și livrare. Ministerul justifică termenele mai lungi prin complexitatea tehnică a acestor sisteme militare avansate. „În acest sens, spre exemplificare, sunt de menționat: sistemul de război electronic contra UAS (C-UAS), modernizarea sistemului artilerie antiaeriană Oerlikon (în curs de recepţie), sistemul de rachete antiaeriene cu bătaie apropiatā/rază foarte scurtă de acțiune, portabil – MANPAD sau sistemul integrat de arme SHORAD-VSHORAD. Aceste echipamente sunt complexe, motiv pentru care termenele de livrare sunt relativ mari”, se spune în document.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Sistemele C-UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems) sunt concepute pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea dronelor. În funcție de configurație, acestea pot utiliza radare, camere cu termoviziune, senzori electronici și sisteme de bruiaj capabile să perturbe comunicațiile sau semnalul GPS al unei drone.

Ministerul Apărării a semnat în 2023 cu compania germană Rheinmetall un contract de 325 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor antiaeriene Oerlikon GDF-003 la standardul GDF-009. Contractul include livrarea a patru sisteme complete, instruire, piese de schimb și suport logistic, iar modernizarea va aduce 24 de instalații artileristice (48 de tunuri) la noul standard. Potrivit documentului MApN, sistemul Oerlikon se află în prezent „în curs de recepție”.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

Armata României va achiziționa din Franța 231 de sisteme portabile antiaeriene Mistral și 934 de rachete Mistral, în cadrul Planului european SAFE, pentru întărirea apărării la joasă altitudine împotriva dronelor, elicopterelor și avioanelor care zboară la altitudini reduse. Sistemul Mistral, produs de consorțiul european MBDA și utilizat de peste 25 de state, este unul dintre cele mai performante sisteme MANPADS din lume.

Compania Națională Romtehnica a semnat anul trecut un acord-cadru cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems pentru achiziția unor sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD în valoare de 10,33 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro), destinate interceptării dronelor, rachetelor de croazieră și altor amenințări aeriene. Primele sisteme vor fi livrate în termen de trei ani de la semnarea primului contract subsecvent, iar noile echipamente vor înlocui treptat sistemele sovietice și sistemele americane Hawk aflate în dotarea Armatei României.

Sistemele deja livrate vizează dronele comerciale și civile, nu amenințările militare complexe

Pe lângă contractele aflate în derulare, Ministerul Apărării precizează că o parte dintre sisteme au fost deja achiziționate și livrate. Doar că acestea sunt destinate exclusiv protecției perimetrale împotriva dronelor comerciale și civile, nefiind proiectate pentru neutralizarea dronelor militare de atac cu rază lungă de acțiune, precum cea care a lovit un bloc din Galați sau cele ale căror fragmente au fost descoperite în județul Tulcea. „Totodată, este de precizat că au fost achiziționate şi livrate o serie de echipamente care pot contracara sistemele de aeronave fără pilot la bord civile şi care au fost destinate pentru protejarea unor obiective militare contra intruziunilor neautorizate ale sistemelor de aeronave fără pilot la bord existente pe piața civilă.”

Riscurile de securitate de la graniță  implică tehnică militară de atac sau cercetare. În noaptea de 17 spre 18 mai 2026, o dronă militară de proveniență rusească a lovit un bloc de locuințe din municipiul Galați, după ce a pătruns în zona aeriană a României în contextul atacurilor desfășurate de Rusia asupra infrastructurii ucrainene din apropierea graniței. Impactul a provocat un incendiu la ultimul etaj al clădirii, mai multe apartamente au fost afectate, iar zeci de locatari au fost evacuați. În septembrie 2024, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, fragmente ale unei drone militare rusești de tip Geran 2 au fost descoperite pe malul românesc al Dunării, la sud de localitatea Plauru.

GEPARD se află în proces de refacere a stării tehnice, MEROPS este în faza de operaționalizare

Sistemele antiaeriene autopropulsate GEPARD, dotate cu tunuri de 35 mm, reprezintă una dintre capabilitățile destinate apărării împotriva țintelor aeriene la joasă altitudine. MApN precizează că sunt elaborate planuri pentru menținerea și refacerea stării tehnice a acestor sisteme.

„Preocuparea pentru menținerea şi refacerea stării tehnice a sistemelor antiaeriene 2×35 mm GEPARD este permanentă şi, în acest sens, sunt elaborate planuri prin care au fost stabilite măsurile şi graficul pentru refacerea stării tehnice a echipamentelor, precum și planuri privind prioritizarea activităților de suport logistic în funcție de fondurile alocate și de urgența operațională stabilită la nivelul instituției militare.” Documentul arată că activitățile de suport logistic depind de fondurile alocate și de prioritățile operaționale stabilite de Armată.

Sursa citată menționează și sistemele MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight), capabile să detecteze și să urmărească ținte aeriene, inclusiv drone. MApN susține că au fost inițiate demersuri pentru operaționalizarea și achiziția unor astfel de capabilități. „Referitor la stadiul implementării sistemului Multispectral Extended Range Optical Sight – MEROPS, este de menționat că au fost întreprinse măsuri pentru operaționalizarea acestuia. Pentru creșterea capacității de contracarare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord, au fost inițiate demersuri pe diferite paliere pentru achiziția de sisteme eficiente, inclusiv sisteme C-UAS MEROPS.”

Ministerul Apărării nu oferă date publice privind procentul efectiv de operativitate al tehnicii aflate în dotarea Armatei României, invocând legislația privind protecția informațiilor clasificate. „Informațiile privind starea de operativitate a sistemelor aflate în înzestrarea Armatei României sunt clasificate și, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, se exceptează de la liberul acces al cetățenilor”, se spune în documentul semnat de ministrul interimar al apărării.