BNR: Recuperarea tezaurului românesc din Rusia „este o datorie morală”. Cum s-ar putea întoarce aurul în țară după un secol
Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a declarat pentru publicația TVP World, că recuperarea tezaurului românesc aflat de peste un secol în Rusia reprezintă o datorie morală, dar și istorică, față de strămoșii noștri.
Recuperarea tezaurului românesc din Rusia „este o datorie morală”
În vremea Primului Război Mondial, Bucureștiul fusese ocupat de trupele germane, sprijinite de aliații austro-ungari, otomani și bulgari. Atunci s-a decis ca Guvernul României, familia regală și principalele instituții să se retragă spre est, în Iași, oraș care a și devenit capitala temporară a țării.
În acea vreme, țara noastră o avea drept aliată pe Rusia țaristă, astfel că, în urma semnării unui acord, două trenuri pline cu artefacte culturale, bijuterii regale și 91,5 tone de aur din rezervele BNR au plecat spre Rusia pentru a fi păstrate în siguranță.
A trecut de atunci peste un secol, timp în care doar câteva obiecte au putut fi recuperate de la ruși. Aurul a rămas la Kremlin, iar autoritățile au epuizat variantele de a le recupera.
Ce să citești mai departe?
„Pentru noi, recuperarea acestei comori este o datorie morală față de strămoșii noștri și față de viitorul copiilor noștri. Nu am uitat și nici nu am cedat în această luptă. Am încercat prin toate mijloacele posibile să negociem, dar URSS și, ulterior, Rusia doar au mimat interesul pentru această datorie”, a declarat Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World.
Când ar putea fi reluate discuțiile pentru recuperarea aurului
Stocul de aur al României, aflat și acum în posesia Rusiei, valorează circa 8 miliarde de euro. De fiecare dată când rușii au fost somați să redea aurul țării noastre, au invocat tot felul de motive, multe dintre ele neavând vreo bază legală.
„Rușii au găsit de-a lungul anilor tot felul de scuze sau «explicații»”, spune Păunescu, „cum ar fi că tezaurul fusese deja restituit, că nu mai există, sau că România nu mai merită aurul pentru că s-a reunit cu Basarabia în 1918, ori că Franța sau Germania ar fi luat aurul din Rusia după Primul Război Mondial. Niciuna dintre aceste afirmații nu are temei factual sau juridic”, a mai declarat consilierul BNR.
La rândul rău, Eugen Tomac, europarlamentar PMP, a declarat pentru TVP că Uniunea Europeană a cerut explicit Rusiei să înapoieze aurul României, însă abia după ce conflictul din Ucraina se va încheia vor putea fi reluate discuțiile.
„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului său, cere explicit restituirea integrală a tezaurului românesc. România trebuie să fie pregătită să reia dialogul”, a susținut politicianul.