CCR a respins reforma pensiilor speciale. Prima reacție de la Guvernul Bolojan. Motivarea Curții. Update

Judecătorii Curții Constituționale au decis astăzi soarta pensiilor magistraților, după ce hotărârea a fost deja amânată de două ori. A fost al treilea termen pe acest subiect, care a dus la un conflict uriaș între Justiție și Guvernul Bolojan. Magistrații au respins integral proiectul privind reforma pensiilor speciale.

UPDATE. Cum motivează CCR respingerea reformei pensiilor speciale

În urmă cu scurt timp, CCR a anunțat oficial care este motivul pentru care actul normativ inițiat de Guvernul Bolojan în privința reformei pensiilor speciale ale magistraților a fost declarat neconstituțional. Singurul argument oferit este cel legat de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe același subiect

ccr legea pensiilor

Liderul PSD, somat să intervină în scandalul blocajului de la CCR. „Greșește pentru că nu clarifică lucrurile”

ccr

Un deputat PNL vrea să inițieze o lege prin care Parlamentul să poată demite judecătorii CCR. „Sfidează o țară întreagă”

ccr

”Lovitură de stat ceea ce au făcut cei 4 judecători”. Un deputat USR cere ca magistrații PSD de la CCR să fie dați afară

• Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea articolului 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii. S-a constatat că este de competenţa legiuitorului să aprecieze asupra frecvenţei modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu şi, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.16 şi art.124 alin.(3) din Constituţie, precizează CCR.

”Lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie”, se arată în comunicatul citat.

Iată explicația Curții Constituționale față de măsura luată luni, 20 octombrie:

”Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
• caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
• de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, se arată în motivarea CCR.

UPDATE. Prima reacție de la Guvernul Bolojan după decizia CCR privind reforma pensiilor speciale

Luni după-amiază, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că premierul Ilie Bolojan va avea un punct de vedere după ce CCR va transmite comunicatul legat de decizia luată pe reforma pensiilor speciale. Așadar, se așteaptă motivarea.

”Reacția la Decizia CCR privind proiectul de lege privind pensiile magistraților va fi formulată după ce Curtea va emite comunicatul – minuta după ședința de azi”, a transmis Dogioiu, după ce Curtea Constituțională a respins legea pensiilor magistraților pe care Executivul Bolojan și-a asumat răspunderea.

UPDATE. Judecătorii CCR au respins reforma pensiilor speciale

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins proiectul Guvernului României privind reforma pensiilor speciale. În acest context, actualele prevederi ale legii nu mai pot fi reluate, potrivit unor surse citate de Antena 3.

Pensiile speciale ale magistraților, pe masa CCR. Zi decisivă pentru Justiție

Acesta este deja al treilea termen în procesul privind pensiile magistraților, un subiect sensibil din cauza discuțiilor despre echitate, pensia medie fiind de 25.000 de lei. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă legea nu va trece, legitimitatea guvernului nu va mai exista.

Au existat tot felul de informații în spațiul public conform cărora, dacă legea nu va trece, Ilie Bolojan își va da demisia din funcția de premier. Cu toate acestea, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a afirmat recent că premierul nu are motive să își dea demisia, chiar dacă CCR ar respinge legea pensiilor magistraților.

Își va da demisia Ilie Bolojan dacă legea pensiilor speciale nu va trece la CCR? Ce spun liberalii

El a precizat că Bolojan, în momentul în care a vorbit de plecarea sa din Guvernul României, s-a referit doar într-un scenariu extrem, în care proiectul ar fi fost declarat neconstituțional în ansamblu. În opinia sa, nu există riscul unei astfel de situații, judecătorii putând cel mult să respingă anumite prevederi.

„Eu cred că nu. Premierul a avut în vedere o declarare ca neconstituţională în integralitate a textului la data când a făcut declaraţia. Cred că acest risc nu există. În ipoteza în care va exista o soluţie de admitere a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie, cu siguranţă ea va fi pe aspecte punctuale, dacă va exista, adică pe măsurile tranzitorii sau pe cuantumul pensiei, ca şi element de discriminare între cei care se pensionează peste 9 ani şi cei care se pensionează este 10 ani. Deci, din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu”, a declarat liberalul.