Ce este Secțiunea ZX-3, unitatea ”fake-SRI” care oferea salarii de 20.000 de lei. DIICOT a rezolvat un caz fabulos la Arad

Un dosar desprins din cel al arădeanului Manuel I. (27 de ani), care se recomanda ofițer SRI, reușind să convingă nouă persoane să efectueze misiuni fictive pentru el, a fost clasat de DIICOT Arad. Procurorii consideră că șase dintre suspecți, care timp de un an au filmat și fotografiat persoane și obiective pe toată suprafața României, sunt nevinovați. Ei motivează că falsul ofițer i-a indus în eroare și le-a creat aparența că își desfășoară activitatea într-un cadru legal.

Falsul căpitan SRI își promova și sancționa falșii subalterni. I-a dus și la Parlament unde s-au întâlnit cu ”înalți oficiali”

Falșii agenți erau evaluați, promovați sau sancționați disciplinar, li s-a impus un program, fiind remunerați conform unui tarifar fixat de superiorul lor ierarhic. ”Căpitanul” își deschisese chiar și un birou în Arad, despre care procurorii spun că funcționa ”ca o structură a Serviciului Român de Informații”, pe care o intitulase Secțiunea ZX-3,

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Întreaga poveste a durat mai bine de un an, din septembrie 2024 până în octombrie 2025, perioadă în care ”căpitanul” își remunera angajații cu sume prestabilite, le oferea transport, cazare și masă în locații selecte, din fonduri pe care le prezenta ca fiind ale Serviciului Român de informații. Pentru a-i convinge că este cine se pretinde, bărbatul și-ar fi adus subalternii la Parlamentul României, unde s-au întâlnit cu oficiali ai statului.

”Totodată au fost cazuri în care în cazul „misiunilor” desfășurate, petentul – inculpat le facilita colaboratorilor săi întâlniri cu înalți oficiali ai statului în cadrul vizitelor la Palatul Parlamentului, toate acestea fiind menite să creeze aparența dorită de către acesta, de persoană care deține o importantă funcție oficială în cadrul unei structuri în cadrul Serviciului Român de Informaţii”, susține DIICOT.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

Fabulosul caz al oamenilor păcăliți că lucrează pentru o unitate a SRI

Totul era, însă, o tehnică de a le câștiga încrederea, mai spun oamenii legii, care explică faptul că bărbatul i-a determinat inclusiv pe angajați să-i remită diverse sume de bani sub diverse pretexte, cum ar fi achiziția unor apartamente la prețuri preferențiale pentru ”oamenii din SRI” – la doar 9.900 de euro.

De fiecare dată când ”subalternii” deveneau suspicioși, acesta le oferea explicații care păreau plauzibile la momentul respectiv. De exemplu, atunci când numele său a apărut public în legătură cu fapte anterioare (de-a lungul timpului a fost acuzat că s-a dat drept inspector ANAF, atașat consular sau ofițer sub acoperire), el le-a spus că se afla în misiune și că este protejat de SRI, dovadă și faptul că este în libertate.

”Așadar, dubiile ce ar ieși din declarațiile suspecților nu au contrabalansat manoperele dolosive complexe și elaborate ale inculpatului, acesta din urmă creându-le aparența veridicității calității ce și-o arogă”, mai spun procurorii.

Falsul ofițer oferea salarii mai mari decât la stat

Însă ceea ce i-a convins pe cei mai mulți să rămână ”în serviciu” este latura financiară, cu care ”căpitanul” era generos. Deși erau plătiți cash și nu aveau o carte de muncă, sub pretextul că lucrează sub acoperire, oamenii erau plătiți foarte bine.

De exemplu, un bărbat care a efectuat false misiuni de filaj și patrulare în perioada decembrie 2024 – iulie 2025, a primit 20.000 de lei. Acesta le-a povestit procurorilor că s-a angajat pe baza unui CV ”însoțit de acte relevante” și că modalitatea în care era plătit nu i-a trezit suspiciuni ținând cont de natura activității pentru care fusese recrutat.

Un alt suspect, responsabil cu ”poșta specială” (plimba un rucsac cu așa-zise documente secrete) primea 13.000 de lei, însă era implicat și în misiuni de filaj și patrulare.

În fine, un al treilea caz este al unui alt suspect care a acceptat suma de 3.500 de lei cu toate că devenise aproape sigur că este victima unei uriașe înșelătorii. Atunci când le-a expus și celorlalți colegi teoria sa, ”toți au concluzionat că ar fi mai bine să-l lase pe inculpat în pace, deoarece dacă cele discutate sunt reale, inculpatul e probabil nebun”. Chiar și așa, pe măsură ce neîncrederea creștea în rândul ”personalului”, oamenii alegeau de cele mai multe ori să rămână pentru a beneficia de foloase materiale.

Chiar dacă ”agenții” deveniseră suspicioși, salariul era prea bun pentru a-l refuza

”În cadrul conversației din data de 25.08.2025, purtată între suspecții (…) şi (…) (vol. II up, fila 399), ambii realizează că activitățile desfășurate nu sunt legale, dar suspectul (…) alege să le ignore, pentru a beneficia în continuare de plățile primite de la inculpatul Manuel I.

Astfel, suspectul (…) a afirmat că şi lui i s-au părut multe lucruri ciudate, menționând faptul că inculpatul evita să îi răspundă la întrebări, că în afara unui acord de confidențialitate nu a semnat niciun alt act, deși când angajează pe cineva la firma lui ‘îs o grămadă de chestii care trebuie’ să le îndeplinească, inclusiv înregistrarea contractului de muncă la autorităţile competente.

(…) își exprimă temerea faţă de o posibilă intervenție a organelor statului, îl sfătuiește pe suspectul (…) să își primească banii pe luna august, alegând să acorde prioritate foloaselor materiale, deși dubiile sale cu privire la legalitatea activitățile sale şi ale celorlalți suspecți sunt evident”, se mai arată în dosar.

Prejudiciu de 150.000 de euro în dosarul falsului ofițer SRI

Până în acest moment, DIICOT l-a trimis judecată doar pe ”căpitanul” Manuel I., acesta fiind acuzat de uzurpare de calități oficiale, desfășurarea fără autorizare a activităților specifice culegerii de informații, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals în formă continuată. Oamenii legii spun că acesta le oferise oamenilor pe care îi avea în subordine legitimații care creau apartenența unei structuri oficiale a serviciilor de informații, stații de emisie-recepție cu logo-ul Serviciului Român de Informații și chiar agende cu același logo. Ei au efectuat sistematic misiuni în mai multe județe, inclusiv Constanța și București sau Timișoara: au urmărit și fotografiat persoane suspecte din zona Piața Constituției, au pătruns ilegal în sediul Universității de Vest pentru ”culegere de informații”, au supravegheat operativ cetățeni israelieni și chiar au prelevat probe de apă din județul Bihor.

În materialul de urmărire penală, procurorii spun că inculpatul a uzat de calitatea falsă de căpitan SRI pentru a induce în eroare unele persoane, în scopul obținerii de foloase materiale. De exemplu, i-a promis unei persoane că-i va recupera prejudiciul în criptomonede cauzat de persoane necunoscute, în schimbul cărora i-a solicitat acesteia sume mari de bani, de ordinul zecilor de mii de euro. Cu altă ocazie, el s-a oferit să cumpere acțiuni Tesla în valoare de 5.000 de euro sau a vândut un telefon mobil promovat ca ”cel mai bun pentru securizarea datelor” pentru suma de 4.500 de euro. Procurorii susțin că acesta i-a creat unei persoane vătămate prejudiciul total de 150.000 de euro.

În luna aprilie, judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dispus începerea procesului în care Manuel I. a fost trimis în judecată, după ce i-au respins toate cererile și excepțiile formulate în cazul efectuării actelor de urmărire penală. Primul termen al procesului a avut loc la finalul lunii iulie, urmând ca următorul să aibă loc la începutul lui septembrie. În prezent, inculpatul se află în arest la domiciliu și nu mai are voie să ia legătura cu ”echipa” de la Secțiunea ZX-3.