Ce s-ar întâmpla dacă centrala nucleară de la Cernavodă ar fi lovită de o dronă cu explozibil. Scenariul analizat de experții din energie: „Are un anumit grad de risc”. EXCLUSIV

Doborârea, în premieră, a unei drone care a pătruns în spațiul aerian al României a ridicat inevitabil o întrebare pe care până nu demult puțini și-o puneau: ce s-ar întâmpla dacă un astfel de aparat, încărcat cu explozibil, ar ajunge în apropierea uneia dintre cele mai importante infrastructuri critice ale țării, centrala nucleară de la Cernavodă?

Scenariul pare desprins dintr-un exercițiu de securitate națională, însă contextul războiului din Ucraina și intensificarea incidentelor din regiunea Mării Negre îl transformă într-o ipoteză care merită analizată. Mai ales după ce Armata Română a confirmat că o dronă de tip Shahed, folosită în mod obișnuit de Rusia, a fost interceptată și doborâtă de un avion F-16, în urma unei operațiuni desfășurate sub comandă NATO.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Scenariu: ce se întâmplă dacă o dronă cu explozibil lovește centrala nucleară de la Cernavodă

Din fericire, reprezentanții Ministerului Apărării au precizat că aparatul nu s-a apropiat de Cernavodă și nici de baze militare importante. Totodată, autoritățile au explicat că drona a fost urmărită permanent și neutralizată în momentul în care nu exista risc pentru populație sau infrastructura critică.

Dar cât de vulnerabilă este, în realitate, centrala nucleară de la Cernavodă? Expertul în energie Dumitru Chisăliță spune într-o analiză pentru FANATIK că orice infrastructură energetică poate reprezenta o țintă și implică un anumit nivel de risc, însă centrala nucleară beneficiază de cel mai ridicat nivel de protecție din România.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

„În primul rând astfel de obiecte sunt clar identificate și pot fi doborâte. Lucrurile sunt mai bine așezate față de ce se întâmplă pe mare și, cumva, în similitudine cu acea dronă care a ajuns în Portul Constanța. Tot ce înseamnă infrastructură energetică are un anumit grad de risc. Dintre toate categoriile de infrastructură energetică, cea mai bună, cea mai sigură, cea mai bine acoperită este cu siguranță centrala nuclear-electrică de la Cernavodă. Dacă s-ar întâmpla ca o dronă să lovească acea centrală, puțin probabil acest lucru, nu ar apărea o explozie nucleară de tipul celei de la Cernobîl.

Cu siguranță ar putea afecta anumite clădiri, ar putea afecta sistemele electrice, cele care conectează centrala nucleară la sistemul energetic național. Cu siguranță pagube s-ar putea produce, dar dintre toate tipurile de infrastructuri critice, cea mai bună din perspectiva apărării este centrala de la Cernavodă. Dacă ar fi ajuns drona în zona respectivă, ar fi fost doar o avarie locală”, a explicat Dumitru Chișăliță pentru FANATIK.

Dumitru Chisăliță exclude varianta catastrofală

Practic, expertul exclude scenariul catastrofal pe care mulți îl asociază automat cu o centrală nucleară. Lovirea instalației de către o dronă nu ar produce un dezastru de tip Cernobîl, însă ar putea genera avarii importante la infrastructura auxiliară și la sistemele care asigură funcționarea și evacuarea energiei produse de reactoare. Acest lucru ar însemna intervenții tehnice complexe, verificări suplimentare și, foarte probabil, oprirea preventivă a unuia sau chiar a ambelor reactoare.

Sistemul energetic național ar putea suferi

Dacă pagubele ar afecta instalațiile electrice sau conexiunile centralei cu sistemul energetic național, consecințele nu s-ar limita doar la Cernavodă. Chisăliță explică faptul că există proceduri foarte clare pentru asemenea situații, iar operatorii ar prefera oprirea controlată a centralei înainte de reluarea activității.

„Un impact serios al unei drone cu explozibil ar afecta sistemul energetic național. În situații de genul acesta, de multe ori sunt niște protocoale de oprire preventivă a centralei pentru a se asigura toată lumea că totul funcționează într-un mod corect. Depinde foarte mult de momentul în care s-ar produce un astfel de incident. Dacă s-ar produce în mijlocul zilei, România are o capacitate de export importantă pe timpul zilei din resursele pe care le are, deci n-ar fi existat niciun impact în sistemul energetic național. Am avut, de altfel, situația din mai, când am avut o oprire programată și o oprire accidentală a unui reactor. N-au funcționat ambele reactoare câteva săptămâni și cu toate astea sistemul a funcționat în mod normal”, a declarat expertul.

Explicația este importantă deoarece demontează temerile privind un eventual colaps energetic. Chiar dacă reactoarele ar fi oprite temporar din motive de siguranță, România dispune în anumite intervale orare de suficiente resurse pentru a compensa lipsa producției de la Cernavodă. Experiența din această primăvară, când ambele reactoare au fost indisponibile pentru o perioadă, a demonstrat că Sistemul Energetic Național poate continua să funcționeze fără apariția unor pene majore de curent.

Șeful Armatei Române, explicații după incidentul de azi

Evenimentul de vineri, 24 iulie 2026, reprezintă o premieră pentru România. Potrivit explicațiilor oferite de conducerea Armatei, drona a fost identificată, urmărită permanent și doborâtă de un F-16 românesc într-un moment ales astfel încât să nu existe riscuri pentru populație. Operațiunea s-a desfășurat într-un context extrem de complicat, pe fondul unor atacuri intense lansate de Rusia asupra regiunii Odesa și al alertelor aeriene succesive din zona Mării Negre.

Șefii Armatei au explicat că decizia de angajare a țintei a fost luată în cadrul mecanismelor NATO și că toate procedurile au urmărit, înainte de orice, protejarea populației și a infrastructurii critice. Oficialii au subliniat că drona nu a survolat centrala de la Cernavodă și nici alte obiective strategice, însă incidentul demonstrează că amenințările la adresa spațiului aerian românesc nu mai sunt doar scenarii teoretice.