Ce se întâmplă cu popririle și creditele în urma loviturii date de Consiliul Concurenței băncilor, amendate pentru că au crescut ratele artificial. Cât va dura până când păgubiții își vor primi banii dați în plus
Sistemul bancar din România se confruntă cu una din cele mai mari crize din ultimul deceniu, după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, în urma unei investigații care a vizat modul în care a fost stabilit indicele ROBOR. Decizia autorității de concurență a deschis imediat o dezbatere uriașă în spațiul public, clienții băncilor fiind fierți de supărare după ce au aflat că au plătit mai mult decât trebuia.
Scandalul băncilor care au crescut ratele artificial. Ce urmează după decizia Consiliului Concurenței
Timp de ani la rând, indicele ROBOR a reprezentat principalul indice de referință pentru creditele în lei acordate populației, companiilor, dar și statului. Practic, orice modificare, chiar și câteva zecimi de procent, avea efect direct asupra ratelor luna plătite de oameni. Consiliul Concurenței susține că băncile participante la procedura de fixing și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind stabilirea nivelului ROBOR din trei în trei luni sau din șase în șase luni. Autoritatea subliniază că problema nu vizează politicile monetare ale Băncii Naționale a României, ci exclusiv comportamentul instituțiilor bancare participante la fixingul ROBOR.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia a fost adoptată în unanimitate și că există un ansamblu de probe care demonstrează încălcarea regulilor de concurență. În paralel însă, reacțiile din partea BNR și a reprezentanților sistemului bancar nu au întârziat să apară. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a transmis că decizia CC nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de banca centrală și că aceasta va fi analizată în instanță.
La rândul său, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a respins ideea că ROBOR ar fi crescut ca urmare a unei înțelegeri între bănci. Oficialul a susținut că evoluția indicelui a urmat majorările dobânzii-cheie operate de banca centrală în contextul luptei împotriva inflației.
Ce să citești mai departe?
Românii își pot recupera banii
Efectele deciziei Consiliului Concurenței ar putea depăși cu mult zona sancțiunilor administrative care au fost aplicate băncilor. Avocatul Adrian Cuculis consideră că românii care au avut credite raportate la ROBOR ar putea avea posibilitatea să recupereze sume importante de bani prin acțiuni colective în instanță.
„Ordonanța 39 spune că avem la dispoziție un termen de prescripție de cinci ani începând de acum de când s-a constatat această încălcare a regulilor de concurență. Anticipez că ar fi vorba și de o nulitate absolută care ar pica asupra acestei reglementări. Nu există o chestiune care se aplică la toate contractele, mă refer la decizia Consiliului Concurenței și cineva trebuie să le dea banii înapoi”, a declarat avocatul, în exclusivitate pentru FANATIK.
ROBOR la 3 și 6 luni, manipulat de bănci sfidând legea
Potrivit acestuia, impactul potențial este uriaș deoarece nu vorbim despre câteva mii de clienți, ci despre milioane de contracte de credit încheiate în România de-a lungul anilor. Cuculis susține că problema nu privește ROBOR-ul calculat overnight, adică pentru împrumuturile de o zi, ci cotațiile utilizate pentru perioade mai lungi.
„Problema nu e la ROBOR peste noapte, ci la ROBOR-ul de la trei luni, șase luni, un an. Băncile niciodată niciodată nu se împrumută pe trei luni, băncile se împrumută overnight, de la o zi la alta, sume mari, scurte, rapide și apoi se restituie banii de la o bancă la alta”, explică avocatul. În opinia sa, efectele deciziei Consiliului Concurenței nu ar trebui să se limiteze doar la cei care încă au credite bazate pe ROBOR.
„Mai e o chestiune tehnică de care românii sunt interesați acum. Bun, am avut un credit la bancă și vreau să știu dacă îmi pot recupera banii. Da, banii pot fi recuperați prin acțiuni de masă. Vorbim de milioane de credite, fie că sunt ipotecare sau de nevoi personale, toate se circumscriu valorii de referință ROBOR până la IRCC”, completează Cuculis.
Cei care și-au achitat integral ratele pot beneficia de efectele deciziei Consiliului Concurenței
Mai mult decât atât, avocatul spune că inclusiv persoanele care au trecut între timp la IRCC ar putea beneficia de eventualele despăgubiri. Un alt aspect important vizează creditele deja închise. Mulți români care și-au achitat integral împrumuturile se întreabă dacă mai au vreo șansă să recupereze diferențele de bani. Răspunsul lui Cuculis e unul pozitiv.
„Inclusiv cei care au creditele închise vor beneficia de efectele respective și probabil că vor fi incluși în procesele care vor urma, de natură colectivă”, adaugă avocatul. De altfel, interesul public pentru acest subiect pare deja uriaș: „Eu am sute de solicitări fără să zic un cuvânt, e clară supărarea oamenilor pe bănci. E clar că au fost abuzuri nemăsurate”.
Executările silite și, deci, popririle ar putea fi declarate ilegale
Avocatul anunță că procesele colective ar urma să fie formulate în baza legislației privind protecția consumatorului, deci vor fi niște procese fără taxă de timbru. Cea mai spectaculoasă dezvăluire făcută de Adrian Cuculis este despre executările silite aflate deja în derulare. Pe baza ratelor umflate artificial s-au pus multe popriri pe conturile clienților până în acest moment. Dată fiind descoperirea Consiliului Concurenței, acestea ar putea fi declarate ilegale.
„Toate contestațiile la executare, cei care sunt executați silit acum pe o anumită sumă de bani: să zicem că începe executarea pe o sumă de 500 de lei. Dacă facem calculul și tu ești executat silit, e clar că nu ai de ce să fii executat pe 500 de lei, pentru că prin diferența la ROBOR vorbim de peste 20% din rată dată de acest abuz, poate și mai mult. Asta înseamnă că și executările silite, tot ce mișcă pe lei, sunt ilegale prin prisma acestei chestiuni”, susține Cuculis.
Totuși, situația juridică nu este încă definitiv clarificată. Decizia Consiliului Concurenței poate fi atacată la instanță, iar băncile au deja anunțat că vor contesta sancțiunile. „Ca să fim corecți până la capăt, decizia e supusă contestației la Curtea de Apel București cu cale de atac superioară la ÎCCJ. Ea e executorie, dacă vor solicita în a fi suspendată, rămâne de văzut”, explică avocatul.
Cât vor dura procesele și când și-ar putea recupera păgubiții sumele date în plus
Așadar, deși sancțiunile sunt în prezent executorii, bătălia juridică este departe de a fi încheiată. În următorii ani, instanțele vor trebui să stabilească dacă concluziile Consiliului Concurenței se mențin și dacă există temei pentru despăgubirea debitorilor.
În prezent, cele mai mari amenzi au fost aplicate către Banca Transilvania, care a primit sancțiuni ce depășesc 960 de milioane de lei, urmată de Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank România, UniCredit Bank, BRD Groupe Société Générale și ING Bank România.
Pentru milioane de români care au plătit ani la rând rate calculate în funcție de ROBOR, adevărata miză nu o reprezintă însă amenzile care vor ajunge la bugetul statului, ci posibilitatea recuperării banilor considerați plătiți în plus. Dacă instanțele vor confirma concluziile Consiliului Concurenței, România ar putea asista la unul dintre cele mai ample valuri de litigii colective din istoria sistemului bancar.
Potrivit lui Cuculis, deznodământul nu ar trebui să întârzie foarte mult: „Un astfel de proces nu o să dureze milioane de ani. Va dura maximum 2 ani până când păgubiții și-ar putea recupera banii în urma unei hotărâri judecătorești”.