Cursa contra cronometru după ce Dunărea a atins cel mai mic debit din ultimii 30 de ani. Cât timp lacurile de acumulare mai pot ține în funcțiune centrala de la Cernavodă?

Astăzi, 17 iulie 2026, nivelul apei Dunării la Cernavodă se află cu 1,62 metri sub limita normală de navigație. Fluviul continuă să scadă cu aproximativ 4 centimetri pe zi, iar prognoza arată că până duminică nivelul va ajunge la 1,67 metri sub limita normală. Această scădere este provocată de debitul extrem de redus al Dunării la intrarea în țară, de doar 1.750 de metri cubi pe secundă, aproape de trei ori mai mic decât într-o vară obișnuită.

Dunărea este alimentată controlat din Olt și Argeș pentru centrala nucleară

Apele Române au anunțat un debit minim al Dunării nemaîntâlnit în ultimii 30 de ani, iar tendința de scădere va continua în următoarele patru-cinci zile, până la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Debitul actual al Dunării la Baziaș este comparabil cu valoarea minimă înregistrată în 2003, când fluviul a coborât la aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă. Cel mai mic debit consemnat vreodată la intrarea Dunării în România a fost în 1985, când fluviul avea aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă. Din acest motiv, pe sectorul Călărași–Cernavodă au fost impuse restricții pentru utilizarea apei la irigații, fiind instituită treapta a III-a de restricții, care presupune furnizarea unor debite reduse către sistemele de irigații.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Pentru a limita efectele scăderii debitului Dunării, Administrația Națională „Apele Române” și Hidroelectrica au început evacuări controlate de apă din acumulările de pe Olt, administrate de Hidroelectrica, și de pe Argeș, administrate de Administrația Bazinală de Apă Argeș–Vedea, pentru menținerea unor niveluri minime necesare alimentării cu apă a centralei atomoelectrice de la Cernavodă. Reprezentanții Apelor Române avertizează că, odată cu temperaturile ridicate și scăderea nivelului Dunării, există riscul amplificării fenomenelor de înflorire algală.

Nuclearelectrica spune că totul este sub control

FANATIK a solicitat companiei Nuclearelectrica, operatorul Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă, să explice dacă funcționarea centralei este pusă în pericol de nivelul tot mai scăzut al Dunării. Răspunsul companiei a fost unul precaut și axat strict pe respectarea procedurilor. „Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă funcționează în prezent la putere nominală. Orice comunicare privind o eventuală situație legată de producție va fi realizată cu respectarea obligațiilor unei companii listate”, a transmis biroul de presă, ca răspuns la întrebarea: „Care este în prezent nivelul real al apei în bazinul de aspirație al CNE Cernavodă (exprimat în mdMB – metri deasupra Mării Baltice) și cât de aproape se află acesta de primul prag de alertă, de 2,50 mdMB, având în vedere cota hidrometrică scăzută a Dunării?”.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

Deși reprezentanții Nuclearelectrica au evitat să comunice valorile exacte solicitate de FANATIK, răspunsul confirmă că ambele unități funcționează la putere nominală și că nivelul apei din bazinul de aspirație se află peste pragul de avertizare de 2,50 mdMB. Dacă nivelul ar fi coborât sub această limită, compania ar fi fost obligată să declanșeze procedurile de reducere a puterii și să informeze imediat piața de capital.

Ce se întâmplă dacă nivelul Dunării continuă să scadă

FANATIK a întrebat și ce alternative are CNE Cernavodă la dispoziție pentru a menține nivelul apei în bazin fără a apela la oprirea preventivă a Unității 1, în cazul extrem în care seceta s-ar prelungi dincolo de perioada de trei-patru săptămâni acoperită de deversările controlate de pe Olt și Argeș.

„În eventualitatea în care seceta sau alți parametri s-ar apropia de limitele de exploatare admise, centrala poate aplica măsuri operaționale pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv ajustarea puterii unităților. Astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor”, au transmis reprezentanții Nuclearelectrica.

Compania confirmă astfel că scenariul nu este unul de tipul „totul sau nimic”, în care reactoarele fie funcționează la capacitate maximă, fie sunt oprite complet. Dacă seceta se prelungește, iar nivelul apei se apropie de pragurile de alertă, primul pas va fi reducerea treptată a puterii reactoarelor, de exemplu la 70% sau 50% din capacitate. O putere mai redusă înseamnă și o cantitate mai mică de căldură produsă, ceea ce reduce necesarul de apă pentru răcire. Această strategie îi permite operatorului centralei să prelungească perioada în care poate funcționa în condiții de siguranță.

Dumitru Chisăliță, expert în energie: „Situația este sub control încă trei săptămâni. Dacă nu plouă în Europa, lucrurile devin critice”

FANATIK a solicitat și opinia expertului în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. „Hai să spunem așa: în momentul de față, debitul Dunării la Baziaș este de aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă. Putem face o comparație cu ceea ce s-a întâmplat în 2003, când debitul a fost în jur de 1.650 de metri cubi pe secundă. Atunci, într-adevăr, a existat problema legată de oprirea reactorului. Trebuie însă să spunem că, după acel incident, s-au făcut o serie de modernizări. A fost mărită rezerva de apă și au fost realizate lucrări tocmai pentru a preveni astfel de situații. Este adevărat că, față de 2003, acum avem o altă situație, deoarece funcționează două reactoare (Unitatea 2 a fost pusă în funcțiune în mai multe etape, pe parcursul anului 2007, n.r.).

Măsurile luate au rolul de a echilibra situația și de a menține sub control nivelul Dunării, astfel încât centrala să poată funcționa în continuare. Întrebarea importantă este ce se întâmplă dacă această situație se prelungește. Cred că acțiunile întreprinse astăzi, împreună cu modul de exploatare al sistemului Porțile de Fier I și II, ar putea menține situația sub control încă aproximativ trei săptămâni. După aceea, dacă nu vom avea precipitații semnificative, în special în zonele superioare ale bazinului Dunării – Germania, Austria, Ungaria și Serbia –, lucrurile ar putea începe să devină critice.

Pragurile critice sunt stabilite în funcție de nivelul apei în zona de captare, nu neapărat de debitul Dunării. Problema nu este doar cantitatea de apă care trece pe fluviu, ci faptul că pompele trebuie să poată aspira apa în condiții normale. Din câte îmi amintesc, în 2003 nivelul apei era în jur de 1,85 metri. În momentul de față nu există motive de îngrijorare imediată. Probabil că peste două-trei săptămâni sau chiar o lună, dacă nu vor exista precipitații, am putea intra într-o situație de prealertă. După aceea se pune întrebarea ce alte măsuri mai pot fi luate. În realitate, opțiunile sunt limitate. Se mai poate câștiga puțin timp prin gestionarea acumulărilor hidrotehnice, însă posibilitățile nu sunt nelimitate”, a declarat Dumitru Chisăliță.

O veste bună vine însă de la Apele Române: „Începând de luni, 20 iulie, datorită precipitațiilor prognozate în bazinul hidrografic al Dunării, debitul fluviului la intrarea în țară va avea o tendință de creștere și va ajunge la aproximativ 1.900 de metri cubi pe secundă.”