De ce alegerile anticipate sunt o variantă aproape exclusă în România. Scenariul care crește șansele viitorului premier desemnat

Alegerile anticipate au început să fie vehiculate ca posibilă soluție la criza guvernamentală prin care trece România, propunerea venind din părți diametral opuse ale spectrului politic din Parlament. AUR a susținut repetat de la începutul crizei că își dorește alegeri anticipate iar, cumva surprinzător, o solicitare similară a venit marți din partea unui ministru USR, Diana Buzoianu. „În loc de tot felul de calcule în Parlament pe voturi contra dorinței românilor, totuși, de ce nu vrem să ne întoarcem la români? Și nu-mi spuneți că AUR a crescut și va lua mai mult la alegeri anticipate, pentru că, repet: Cu PSD în guvern monocolor în 2 ani de zile, abia atunci vom afla ce înseamnă mișcare extremistă crescută exponențial”, a scris pe Facebook ministrul Mediului.

Într-un asemenea caz, este necesară în prealabil dizolvarea Parlamentului care este reglementată de către articolul 89, alineatul 1, din Constituție: „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Opoziția președintelui față de alegerile anticipate

Prevederile Constituției sunt atât de restrictive încât convocarea unor anticipate este aproape imposibilă. Primul motiv este legate de cuvântul „poate” din articolul citat. Respingerea a două guverne în 60 de zile nu impune nicio obligație șefului statului, este doar o posibilitate de acțiune pe care o capătăt. Iar președintele Nicușor Dan nu pare dispus să o ia pe această cale, indiferent de numărul eșecurilor în Parlament ale premierilor pe care-i va desemna. „Îl exclud. Teoretic, multe se pot întâmpla. Dat fiind contextul pe care îl traversăm, este ultimul lucru la care să ne gândim: o perioadă lungă de instabilitate”, spunea încă din luna martie președintele Dan, referindu-se la scenariul alegerilor anticipate.

Dincolo de aversiunea președintele față de prelungirea instabilității guvernamentală, există și un motiv presant pentru care acest lucru nu este agreat la Cotroceni. Teoretic, România are încă șanse să obțină banii din PNRR, chiar și cu un guvern demis, dacă Parlamentul adoptă actele normative pe care Guvernul nu le poate adopta ca ordonanțe de urgență. În situația în care și Parlamentul va fi dizolvat, șansele de a obține ultimele tranșe din PNRR devin nule.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

Chiar și în cazul în care Nicușor Dan ar fi dispus să se întoarcă la popor pentru o nouă configurație a Parlamentului, apar variabile care i-ar scăpa de sub control. Esențială este respingerea celei de-a doua propuneri de premier prin votul deputaților și senatorilor, fără de care forul legislativ nu poate fi dizolvat. În această situație, a doua nominalizare de premier pe care o va face președintele va avea șanse de succes incomparabil mai mari.

Calculele partidelor în funcție de sondaje

În primul rând, partidele parlamentare vor trebui să facă o evaluare a banilor de care dispun și a costurilor pentru o campanie electorală la relativ puțină vreme după epuizantul an electoral 2024, care s-a prelungit și în 2025. Apoi se vor uita la sondaje încercând să anticipeze care ar fi scorul pe care îl obțin. AUR ar fi de departe mare câștigător, în condițiile în care sondajele creditează partidul lui George Simion în intervalul 35-40%, ceea ce ar reprezenta o dublare a scorului actual. În plus, ar scăpa de concurenții pe culoarul „suveranist”, SOS România și POT, care acum nu mai trec de pragul electoral. Relațiile lui Simion cu Diana Șoșoacă au rămas încordate, iar colaborarea cu POT-ul condus de Anamaria Gavrilă a fost mai mult sporadică până acum, astfel că nu se pune problema că AUR și-ar pierde din potențialii aliați.

Celălalt partid care ar avea de câștigat ar fi PNL care a depășit pragul de 20% fiind dat în unele sondaje chiar peste PSD, care riscă, în caz că alegerile anticipate vor deveni o ipoteză de lucru a politicienilor, să ajungă la o reprezentare parlamentară de sub 20%, o  premieră din 1990 încoace. Deși Buzoianu a invocat posibilitatea unui scrutin înainte de termen, nici partidul său, USR, nu este sigur de deznodământul unor alegeri, în condițiile în care Uniunea este cotată între 10 și 15%, scor apropiat celui obținut la parlamentarele din 2024.

Temerile parlamentarilor

Pe lângă interesul mai amplu al partidelor, este luat în calcul și interesul particular al parlamentarilor, ceea ce ar fi un avantaj pe care viitorul premier desemnat îl va avea, spre deosebire de Adrian Veștea. Confruntați cu perspectiva pierderii mandatului în urma dizolvării Parlamentului, mulți dintre actualii deputați și senatori vor susține un viitor guvern, indiferent de configurația lui, doar ca să-și conserve statutul. În primul rând, este vorba de parlamentarii SOS România și POT care riscă să nu mai treacă pragul electoral, la care se adaugă sciziunile din acestea, Uniți pentru România și Pace – Întâi România, care nici măcar nu au o bază în teritoriu care să facă o campanie electorală.

Acestora li se adaugă parlamentari din mai toate partidele, a căror relație s-a deteriorat cu conducerea formațiunii din care fac parte și care, în cazul în care alegerile anticipate devin iminente, nu mai sunt siguri că se vor regăsi pe locuri eligibile pe listele pe care au candidat. Un exemplu, ar fi liberalii din tabăra anti-Bolojan care pot fi aproape siguri că nu vor mai fi luați în calcul de PNL pentru un nou mandat. Astfel, în loc ca viitorul premier desemnat să facă drumuri către grupurile parlamentare ca să obțină sprijin, acesta ar putea aștepta liniștit ca voturile să vină la el, fără să promită mare lucru în schimb.