Isărescu vede o altă Românie după doar trei luni. Cum s-au schimbat economia, inflația și perspectivele țării

La prezentarea Raportului asupra inflației din luna mai, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, pomenea de „inflația Ormuz” și miza pe un șoc energetic trecător. De asemenea, el estima o atenuare a creșterii prețurilor. În august însă, discursul său s-a schimbat. Estimările pentru inflație au fost majorate, măsurile fiscale sunt suportate tot mai greu de români, piața muncii s-a mai domolit, iar BNR ia în calcul inclusiv scenariul neplăcut al stagflației, adică acea combinație nedorită în economie de inflație ridicată și activitate economică slabă.

În mai, Isărescu aștepta să treacă șocul. În august, se uită la efectele care rămân

În urmă cu trei luni, Mugur Isărescu explica reaprinderea inflației din cauza crizei externe. Conform acestuia, conflictul din Orientul Mijlociu și criza petrolului erau factorii care au dus la creșterea prețurilor la carburanți, energie și gaze, cu efecte ce urmau să se transmită treptat și către alte produse și servicii. Pentru finalul lui 2026, BNR vedea atunci o inflație de 5,5%, iar pentru decembrie 2027 o rată de 2,9%.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

La conferința de joi, 13 august, BNR a proiectat inflația la 6,1% pentru decembrie 2026 și la 3,4% pentru decembrie 2027. Revizuirea este de 0,6 puncte procentuale pentru acest an și de 0,5 puncte pentru anul viitor. Raportul prezentat Mugur Isărescu susține că revenirea inflației în intervalul țintei este împinsă până în trimestrul IV 2027.

În discursul din mai, mesajul transmis era că presiunile inflaționiste vor continua în trimestrul al doilea, după care, în trimestrul al treilea, efectele de bază urmau să determine o reducere semnificativă a inflației. Totodată, Banca Centrală anticipa o accentuare a deficitului de cerere agregată.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

Acum, BNR estimează o scădere puternică a inflației în trimestrul al treilea, pe măsură ce ies din calculul anual efectele directe ale majorărilor de TVA și accize și ale eliminării plafonării prețului la energia electrică din 2025. BNR arată că inflația de bază are în continuare o traiectorie descendentă, însă aceasta este influențată de mai multe forțe care acționează simultan, precum scumpirile serviciilor de telecomunicații, RCA, eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, deprecierea recentă a leului și efectele indirecte ale șocului energetic. Factorii care țin în frâu rata inflației sunt, conform Băncii Centrale, temperarea creșterilor salariale, consolidarea fiscală, atenuarea șocurilor generate de majorarea taxelor indirecte.

”Ceea ce ne spune Mugur Isărescu reprezintă o tendință pe care o anticipam încă de acum câteva luni. Acest „ice age” economic în care ne aflăm, această epocă de gheață în care totul a înghețat, de la salarii și pensii până la investiții și crearea de locuri de muncă, se resimte în economie. Toate acestea, puse cap la cap cu inflația foarte ridicată, duc la o stagnare economică cum nu am mai văzut în ultimii 25 de ani. Este o situație care generează multiple efecte negative asupra economiei. Este o situație de tip românesc, cu stagnare economică și inflație care rămâne foarte ridicată chiar și în prognozele BNR, ceea ce duce la erodarea puternică a puterii de cumpărare și a competitivității firmelor românești.

Faptul că prețurile energiei s-ar putea să crească din toamnă și că presiunea generată de majorarea prețurilor carburanților ar putea împinge inflația cu cel puțin 1,5, poate chiar 2 puncte procentuale peste cele mai optimiste estimări, care indicau anterior o inflație de 5,5% la începutul anului. Iată că inclusiv Banca Națională își majorează prognoza de inflație, având în vedere presiunile extrem de puternice venite din zona resurselor, în special a utilităților”, a declarat pentru FANATIK analistul economic Adrian Negrescu.

FANATIK a stat de vorbă și cu Christian Năsulea, profesor universitare de economie, care a spus că nu e nimic șocant în ce a spus Mugur Isărescu. ”Noi tot trăgeam speranța că vom avea niște indicatori mult mai buni la începutul acestui an. Aveam niște estimări care vorbeau despre o inflație coborâtă la 4%, după care a venit problema cu Iranul și această estimare s-a dus.

Am crescut-o cu câteva puncte, după care a venit această problemă cu seceta, care creează perspectiva că vom avea niște prețuri mai mari la energie. Deci, cumva, mă întreb care ar putea să fie următoarea veste proastă care să mai apară, în așa fel încât să ne ducă iarăși foarte departe de acel 4,4% pe care îl speram la începutul anului.

Tot ce pot să vă spun și ar putea eventual să fie interesant este că, pe analiza de cost a energiei, creșterea despre care vorbim, această creștere de preț la care ne așteptăm acum pentru lunile septembrie sau poate octombrie, nu este chiar atât de mare.

E adevărat că situația actuală este foarte complicată, cu închiderea Unității 2 de la Cernavodă, cu toate chestiunile acestea, dar veștile bune sunt, de fapt, următoarele: avem de unde să luăm energie ca să nu rămânem în pană. Asta ar fi mult mai grav decât faptul că vom plăti mai scump.

Față de seceta de anul trecut, care a creat probleme în sectorul energetic, seceta de anul acesta nu va genera probabil creșteri mai mari de 5-10%, dacă nu mai apare, bineînțeles, o altă veste proastă. Și, mai mult decât atât, dacă ne uităm la ce înseamnă aceste creșteri de preț în mixul, în coșul bunurilor de consum, de fapt, asta nu o să crească rata inflației per total cu atât de mult, având în vedere cât de mare este deja”, a spus Năsulea.

„Șocul energetic” a devenit o problemă cu efecte pe termen mai lung

În raportul prezentat joi, BNR spune că șocul energetic are „efecte directe asupra prețurilor combustibililor, vizibile timp de 12 luni în rata anuală a inflației IPC”, dar și efecte indirecte, care se transmit în timp asupra inflației de bază „prin costuri mai ridicate de producție și transport”. În luna mai, energia reprezenta, în optica lui Mugur Isărescu, șocul care explica saltul inflației. În august, BNR urmărește modul în care șocul se propagă în economie prin producție, transport, logistică și prețurile finale. De asemenea, Banca Centrală vorbește despre „intensitatea și durata crizei energetice”, despre eventuale sincope în lanțurile globale de producție și distribuție, despre majorarea costurilor logistice și despre „efecte adverse persistente asupra infrastructurii energetice”.

În mai, BNR observa că românii cumpărau  mai puține bunuri și servicii decât ar fi putut produce economia la un nivel normal de funcționare. Instituția condusă de Mugur Isărescu spunea că acest efect putea fi atenuat  prin absorbția ridicată a fondurilor PNRR.

În Raportul asupra inflației prezentat azi, se arată că „gapul PIB este revizuit în jos în T2-T4 2026, date fiind perspectivele economice pe termen scurt”. Prin această formulare, Banca Centrală transmite că economia e mult mai slăbită decât în prognoza din luna mai pentru că investițiile sunt mai puține, consumul e în scădere și producția industrială este mai mică. BNR estimează menținerea în 2026 a unei influențe „puternic restrictive” a consolidării fiscale asupra cererii interne, cu o atenuare semnificativă a efectului în 2027.

Românii cumpără mai puțin, iar firmele își ajustează costurile

În materialul din august, BNR leagă încetinirea activității de evoluția costurilor cu forța de muncă. Documentul notează că dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă „a continuat să se tempereze, companiile optimizând cheltuielile de personal, în contextul slăbirii activității economice”.  De asemenea, Banca Centrală vorbește despre „detensionare a condițiilor de pe piața muncii, în linie cu restrângerea activității”.

Pentru inflație, salariile care cresc mai greu și piața muncii care se mai domolește sunt vești bune, pentru că trag prețurile în jos. Pentru economie însă, asta înseamnă că firmele o duc mai greu, activitatea încetinește și toată lumea își taie din cheltuieli. Putem să considerăm că economia a ajuns într-un punct în care ajută la scăderea inflației doar că, în ciuda acestor eforturi, inflația este peste nivelul estimate de BNR în luna mai.

În urmă cu trei luni, Banca Centrală vedea absorbția fondurilor europene ca pe un factor care putea atenua efectele restrictive generate de creșterile de taxe și impozite. Astăzi, avem parte de puține astfel de creșteri, fapt care contribuie la domolirea  creșterii inflației prin reducerea cererii interne. BNR spune că traiectoria descendentă a inflației de bază este susținută și de „persistența influențelor contracționiste ale consolidării fiscale”.

În mai, BNR conta pe absorbția ridicată a fondurilor PNRR pentru a atenua efectul consolidării fiscale asupra cererii interne.  În august, în lista riscurilor apar „finalizarea PNRR și implementarea programului SAFE”, iar banca centrală menționează separat „gradul de absorbție a fondurilor PNRR dat fiind calendarul strict de implementare”. BNR susține că România are nevoie de investiții pentru a compensa efectele răcirii economiei, doar că timpul pentru transformarea banilor europeni în investiții și activitate economică este limitat.

Dunărea intră în harta riscurilor BNR

Un alt element care atrage atenția în prezentarea din august este legătura dintre vreme, Dunăre și economie. BNR a introdus printre riscurile asupra traiectoriei inflației „condițiile meteorologice extreme, inclusiv perturbări determinate de scăderea debitului Dunării”. În mai, riscurile principale erau criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu.

Pentru a această perioadă, BNR a completat lista riscurilor cu stagflația.  Raportul vorbește de „episoade de stagflație în contextul persistenței sau chiar al escaladării tensiunilor geopolitice”. De asemenea, BNR enumeră noi escaladări ale conflictelor geopolitice, volatilitate crescută pe piețele financiare, efecte indirecte mai pronunțate ale șocului din Orientul Mijlociu și investiții mai intense în apărare sau energie. La materii prime apar durata crizei energetice, noi sincope în lanțurile globale, traficul prin Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, livrările de țiței din Kazahstan, protecționismul comercial și vremea caracterizată prin secetă severă.

La capitolul fiscal apar finalizarea PNRR și etapele viitoare ale consolidării fiscale. Pe piața muncii, BNR vede riscuri privind transmiterea mai amplă a șocurilor de cost în prețurile finale și presiuni salariale mai mari.