Minerii îl contrazic pe Cristian Bușoi. Cât cărbune mai are România și ce ascunde criza energetică: „O imagine a absurdului”. EXCLUSIV

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a făcut un anunț nu prea încântător în plină criză energetică: liberalul, membru al cabinetului Bolojan, a declarat într-o intervenție pe care a făcut-o la un post de televiziune că mai avem cărbune pentru două săptămâni, perioadă în care preconizează că se vor rezolva problemele și centrala de la Cernavodă, pusă pe pauză, va fi repusă în funcțiune. Oare chiar așa să fie? FANATIK a stat de vorbă cu doi oameni care cunosc foarte bine industria energetică pe cărbune, unul dintre ei muncind, alături de mineri, chiar la Rovinari, la sucursala Electrocentrale Oltenia.

Cristian Bușoi, contrazis de mineri: „Cărbune avem pentru 50 de ani”

Afirmațiile lui Bușoi sunt privite cu scepticism de Jan Popescu care este, printre altele, lider sindical al minerilor, care ne precizează că lucrurile sunt sub control și că România are rezerve pentru 50 de ani, nu pentru două săptămâni.  Pe de altă parte, expertul în energie Ionuț Purica susține că România nu ar trebui să renunțe de tot la energia pe cărbune, ci să schimbe tehnologia cu care o produce, existând și variante mai puțin poluante.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

„Afirmația domnului Bușoi mă surprinde, cărbune avem pentru 50 de ani, nu pentru două săptămâni. Ne trebuie doar conducători care să înțeleagă importanța energiei pe cărbune produsă de minerii și energeticieni din Complexul Energetic Oltenia și să transmită mai departe autorităților europene că România trebuie lăsată să își valorifice resursele pe care le are. Mă gândesc că domnul Bușoi face referire la cărbunele pe care îl poate folosi sucursala Electrocentrale Rovinari cu 3 grupuri operaționale funcționând simultan, mă gândesc că la asta a făcut referire”, a declarat Jan Popescu, chiar de la Rovinari, pentru FANATIK.

Angajații de la CE Oltenia cer investiții, nu lacăt pe mine

Reprezentantul angajaților de la Electrocentrale Oltenia spune că minerii depun toate eforturile pentru asigurarea rezervelor de cărbune. Întrebat dacă există dificultăți cu care se confruntă cu privire la tot procesul producerii energiei sau calitatea cărbunelui, Popescu a spus că resursele de care dispune România în subteran diferă, în funcție de cariera de unde este scos lignitul, dar asta nu cauzează probleme atunci când cărbunele respectiv este transformat în energie electrică. Acesta a reiterat dorința pe care minerii au exprimat-o de atâta timp, de a-și păstra locurile de muncă.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

„Sunt straturi de cărbune cu o putere calorifică mai scăzută, sunt straturi cu o putere calorifică mai ridicată, sunt cariere care au cărbune mai bun, cariere cu cărbune mai puțin bun. Rezerva de cărbune e pentru 50 de ani dacă România își asumă ca toate cele patru grupuri să funcționeze de aici înainte pe mulți ani înțelegându-se cu Comisia Europeană pe acest aspect, livrând bani pentru investiții pe tehnologie, pe tot ce înseamnă cărbune, eu vă garantez că prețul final al kilowattului pe care îl plătim va scădea considerabil. Când CE Oltenia funcționa cu 10 grupuri, prețul de cost al unui megawatt produs de noi era undeva la 150 de lei. Azi, când vorbim, prețul de cost este în jur de 400 de lei, fără biruri. 

Nu ne opunem progresului. Dacă și când va fi găsită o alternativă durabilă la energia produsă de noi, cu păstrarea celor 6.000 de locuri de muncă, vom fi primii care vom îmbrățișa această idee, nu cu disponibilizări că s-au găsit fel de fel de surse de energie care merg cu 10-20 de oameni, iar apoi la 19 seara ni se spune să oprim aparatele din casă, mașinile de spălat, să nu spălăm”, ne-a mai spus reprezentantul minerilor.

Bateria uriașă de stocare de la Tarnița-Lăpuștești, doar pe hârtie

Revenind la criza energetică și la faptul că România a apelat din nou la cărbune, taman când se pregătea să închidă de tot minele, specialistul în energie Ionuț Purica ne-a precizat că, din nefericire, am fost din nou nepregătiți, deși trebuie să respectăm anumite angajamente pe care le-am luat în fața Uniunii Europene, chiar cu privire la asigurarea resurselor diversificate în obținerea energiei.

„Unul din lucrurile pe care trebuia să le facem se cheamă strategia de securitate energetică a Uniunii Europene, care începe să aibă prioritate față de Green Deal mai ales în momentele de criză. Ai noștri au cam neglijat securitatea în favoarea reducerii emisiilor și atunci ne găsim în situația în care grupurile noastre pe cărbune au ceva cărbune, dar extracția de cărbune, tot lanțul din spate este perturbat de ideea că vom închide minele. Partea de hidrocarburi, în afară de Ploiești și alte centrale mai mici pe gaz, de centrala de la Brazi vorbesc, funcționează, totuși, dar sunt 1.000 – 1.100 de MWh care nu acoperă toată cererea, tot consumul. Mai mult de atât, ne găsim într-un moment în care toată neglijarea lucrărilor hidrotehnice pe Dunăre, ideea construirii unor turnuri de răcire de sistem, suplimentar, la Cernavodă exact pentru situații de genul ăsta a fost amânată. Mai mult de atât, Tarnița-Lăpuștești care e pe toate planurile de pe ultimii 40 de ani are potențial de 1.000 MWh de stocare, dar nimeni nu vrea să o facă. În loc să stocăm la bulgari, cu elementele comerciale respective am putea stoca la noi, dar e mult mai ușor să aștepți să ai câștiguri, dar când ai depășit niște limite de securitate începi să simți lucrurile astea după cum se vede.

Dacă vrei să aplici strategia de securitate a UE ai nevoie de un portofoliu diversificat de surse, nu doar eolian și fotovoltaic, ci și hidrocarburi, nuclear și așa mai departe. Noi mai avem și o centrală mai mică pe biomasă. Noi avem toate sursele de energie, dar trebuie să le ținem în funcțiune pentru ca atunci când n-ai din una să compensezi din cealaltă. Germanii, de exemplu, când nu le-a mai venit gazul din Rusia au stricat un parc eolian ca să lărgească o mină de lignit. De polonezi nu mai vorbesc, au 90% din generare pe cărbune”, ne-a spus Purica.

Lignitul, mai ”slab” decât cărbunele brun. Cum se produce curentul electric din cărbune

În momentul ăsta, dincolo de reactoarele de la Cernavodă și celelalte resurse, cât de mult ne putem baza pe cărbune? Soluția este una aparent salvatoare în situații de criză. România are două tipuri de cărbune, cel brun, în zona Hunedoara (doar că centrala de la Mintia, care mergea pe cărbune, funcționează acum pe gaz și ar trebui să pornească, fiind pe ultima sută de metri la testele conectării la sistem) și lignitul, folosit în zona Olteniei. În continuare, Ionuț Purica a explicat, pentru FANATIK, întregul proces de producție a energiei electrice, punctând faptul că tehnologia poluantă folosită acum la Rovinari ar putea fi înlocuită cu una nepoluantă, deci închiderea de tot a minelor poate fi evitată.

„Noi avem două tipuri de cărbune: cărbune brun, în zona Hunedoara, numai că centrala de la Mintia, care mergea pe cărbune până acum, s-a transformat și merge pe gaz. Ar trebui să și pornească, pentru că e în teste cu conectarea la sistem. Centralele din zona Olteniei sunt pe mine de lignit, mine deschise de lignit, care au o putere de 1.000 de kilocalorii pe kilogram, în timp ce cărbunele brun are undeva la 2.500 – 3.000. Centralele din Oltenia sunt făcute ca să ardă lignitul, cu gazare de 1.035 de tone pe oră, o serie întreagă de facilități, cu precipitatoare electrostatice, filtre care la Rovinari sus la cazan, iar la Turceni le-au coborât ca să poată aibă acces mai ușor la ele.

Cărbunele vine pe bandă rulantă de la mină, de asta se cheamă mină deschisă de lignit,  și e introdus în morile de cărbune care produc praf de cărbune, praf care intră în arzătoarele cazanelor și produce mai departe căldură, aburi, tot ce generează energie electrică. Dacă vrem să avem securitate energetică nu închidem cărbunele, ci schimbăm tehnologia: din tehnologie poluantă putem în tehnologie de cărbune curat.

Ca să aveți o imagine a absurdului închiderii minelor de cărbune, deci a abandonării unei surse, cel mai mare poluant local nu e energia, ci îl reprezintă transportul, motoarele termice. Pe aceeași logică ar trebui să anulăm transportul cu motoare termice: cum mai funcționează economia dacă nu faci transport? Mai degrabă înlocuiești tehnologia motoarelor termice cu tehnologie nepoluantă, cu motoare electrice. Deci se poate înlocui tehnologia, nu abandonarea totală a producerii energiei pe cărbune”, ne-a spus Purica.