Răscoala oierilor din București. Cine e de vină pentru falimentul de care se plâng fermierii: „Comisia Europeană și-a dat seama că e mințită”

Protestele violente ale crescătorilor de oi din București, prezentate de mai toate televiziunile în cursul zilei de joi, 30 iulie 2026, nu au izbucnit din senin. În spatele imaginilor cu jandarmi, gaze lacrimogene și drumuri blocate se află o criză care mocnește de luni întregi și care amenință să împingă spre faliment mii de ferme din România.

Revolta ciobanilor: proteste violente în București

Sute de oieri au protestat în Piața Presei Libere, iar ulterior s-au deplasat în fața Guvernului, cerând reluarea exporturilor, despăgubiri rapide și demiterea conducerii ANSVSA, instituția pe care o acuză că a gestionat defectuos epidemia de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR). La un moment dat, protestul a degenerat, după ce o parte dintre manifestanți au forțat dispozitivul de jandarmi, iar forțele de ordine au folosit spray-uri iritant-lacrimogene.

Pe același subiect

Unul dintre ciobanii prezenți la protestele violente din Piața Victoriei își strigă disperarea pentru FANATIK: „Dacă vaccinăm oile, tot nu le putem exporta. Ori pleacă ei, ori noi”

accident

Și-a căutat dreptatea cu ChatGPT! Condamnat pentru un accident mortal, un șofer din Prahova a încercat să-și dovedească nevinovăția cu Inteligența Artificială

bani bucuresti copil

În ce tranzacții imobiliare sunt implicate fiicele lui Clotilde Armand. Motivul pentru care soțul fostului primar al Sectorului 1 a apelat la instanță

Dincolo de tensiunile din stradă, întrebarea care preocupă atât fermierii, cât și consumatorii este simplă: de ce s-a ajuns aici și ce înseamnă, de fapt, pesta micilor rumegătoare? Pesta micilor rumegătoare este o boală virală extrem de contagioasă care afectează oile și caprele. Mortalitatea poate fi foarte ridicată în efectivele infectate, însă virusul nu se transmite la oameni.

Pesta ovină nu se transmite la om, chiar dacă e consumată carnea infestată

Un medic veterinar a explicat, în exclusivitate pentru FANATIK, că populația nu are motive să se teamă de consumul cărnii sau al produselor provenite de la animale sănătoase. „Boala aceasta nu se transmite la om. Interdicțiile țin exclusiv că se transmite de la animal la animal, mortalitățile sunt foarte mari. Consumul produselor nu afectează omul în niciun fel. Vorbim despre niște regulamente comunitare, care atunci când au fost elaborate și publicate în jurnalul oficial al UE, boala nu evolua pe teritoriul european. Au impus aceste restricții pe categorii de boli. La vremea respectivă, aceste boli nu evoluau la nivel european. Asta e legislația și nu prea avem ce face”, a declarat veterinarul pentru FANATIK.

Ce să citești mai departe?

Ieșirea PSD-ului de la guvernare și miracolul de la Fisc. Cum a reușit ANAF-ul să colecteze miliarde în plus din TVA după criza politică

bani

Jurnaliști infiltrați în rețeaua de spioni low-cost a Kremlinului. Dezvăluiri în premieră despre agenții de unică folosință ai lui Putin

Cu alte cuvinte, problema este una sanitar-veterinară și comercială, nu una de sănătate publică. În urmă cu câteva săptămâni, ANSVSA a instituit carantină internă pentru oi și capre, după apariția mai multor focare de PMR. Ulterior, exporturile au fost blocate, iar restricțiile sunt programate să rămână în vigoare până la 31 decembrie. Pentru fermieri, această decizie înseamnă pierderea principalei piețe de desfacere. Bogdan Chiripuci, manager de politici și programare pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, spune că România plătește acum prețul unor probleme vechi de biosecuritate.

„E o problemă structurală pe care din punct de vedere al biosecurității n-am fost precauți ca țară. Avem de-a lungul anilor prezente diferite focare, indiferent că au fost pestă porcină, variola micilor rumegătoare. Avem o problemă în privința tranzitului și a modului în care nu au fost raportate aceste focare. De exemplu, dacă în ultimele șase luni s-a comunicat că numărul focarelor a scăzut, dar nu știm dacă au scăzut cele raportate în evidența autorităților abilitate. Nu știm dacă s-au diminuat la nivel general. Dacă avem cinci focare într-un anumit loc, în spate mai pot fi 30. Nu știm dacă statistica e una reală sau poate fi ajustată”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Comisia Europeană, mințită de ANSVSA

Practic, spune specialistul, lipsa unei imagini clare asupra dimensiunii reale a epidemiei a afectat încrederea partenerilor europeni. Mult mai tranșant este medicul veterinar consultat de FANATIK. Acesta susține că autoritățile nu au avut un plan coerent pentru eliminarea bolii și că multe focare nu ar fi fost declarate, situație care ar fi determinat reacția Comisiei Europene.

„De când a apărut pesta acum doi ani, ANSVSA nu a avut un plan de eradicare a acestei boli pe teritoriul României, în afară de faptul că au ucis animalele din focare și în majoritatea cazurilor nu au despăgubit proprietarii. Au evitat să declare multe focare de boală și bineînțeles că Comisia Europeană și-a dat seama că e mințită și a impus stoparea ieșirii animalelor de pe teritoriul României. Din luna a șasea s-a oprit și exportul către țări terțe”, a afirmat veterinarul. Acesta explică faptul că măsurile luate la nivel european au venit pe fondul neîncrederii în modul în care autoritățile române au gestionat situația epidemiologică.

Vaccinarea oilor, o soluție, dar cu probleme pentru fermieri

Unul dintre cele mai controversate subiecte este vaccinarea oilor și caprelor. ANSVSA a propus imunizarea efectivelor pentru limitarea răspândirii bolii, însă mulți crescători se tem că această măsură ar putea prelungi blocajul comercial. Veterinarul intervievat de FANATIK avertizează că vaccinarea, fără derogări europene, ar putea genera noi restricții.

„ANSVSA a găsit de cuviință să înceapă vaccinarea oilor și caprelor. Problema e că nu au făcut niciun studiu de impact să vadă ce ar presupune această vaccinare. S-ar bloca și comerțul intracomunitar de carcase și produse lactate, respectiv brânză. În condițiile astea, având deja interzis comerțul intracomunitar și exportul până la 31 decembrie, dacă se începe vaccinarea nu mai putem scoate nici carcase și nici lactatele. Ciobanii, nemulțumiți, au ieșit în fața autorității. Vaccinarea, în condițiile date, ar fi singura soluție. Blocajul apare din cauza lipsei de încredere a CE în conducerea ANSVSA. S-ar putea obține niște derogări pentru comerțul cu carcase și produse lactate, dar lipsa de încredere a Comisiei duce la acest blocaj”, a explicat acesta.

Exportul este interzis până la finalul anului la noi. În Croația, până în 30 septembrie

Dincolo de disputele dintre autorități și Comisia Europeană, problema imediată este una economică. Mii de miei care ar fi trebuit să ajungă la export rămân în ferme, iar crescătorii trebuie să suporte costuri suplimentare pentru hrană și întreținere. Bogdan Chiripuci spune că tocmai această lipsă de predictibilitate a scos oamenii în stradă.

„Nemulțumirea oierilor e față de lipsa de predictibilitate. Sunt miei care nu mai pot fi vânduți către export. Discutăm despre această interdicție până la 31 decembrie, este și în Croația, dar până la 30 septembrie. Discutăm despre nevoia de furajare a animalelor. Toți oierii au nevoie de condiții pentru a face față furajării suplimentare, căci nu au luat în calcul acest lucru la începutul anului. Ei au nevoie de o valorificare, de o generare a cash flow-ului, iar asta nu poate veni decât printr-o deblocare a unor decizii politice”, a declarat reprezentantul Clubului Fermierilor Români.

Cum pot fi ajutați oierii

Acesta precizează că vaccinarea ar putea contribui la limitarea focarelor, întrucât o parte dintre doze au ajuns deja în țară. Potrivit lui, o parte din vaccinuri vor fi distribuite gratuit, iar restul vor putea fi cumpărate la un preț preferențial, astfel încât să fie imunizată o proporție cât mai mare din efective. Pe termen scurt însă, exporturile nu par să fie reluate prea curând. Ministrul interimar al agriculturii, Tanczos Barna, declara recent că, indiferent dacă se merge pe varianta vaccinării sau pe implementarea unui sistem credibil de trasabilitate cerut de Comisia Europeană, deblocarea comerțului va mai dura cel puțin trei luni.

În aceste condiții, Bogdan Chiripuci consideră că singura gură de oxigen pentru crescători este piața românească. „Avem nevoie să susținem zona de consum. După ce animalele vor respecta condițiile sanitar-veterinare să facem o deschidere către piața internă, să sprijinim oierii prin achiziția de oi și de miei din abatoare sau de la raft, acolo unde consumul ar trebui să crească. E singurul lucru pe care îl putem face pentru a rămâne pe piață. E foarte ușor ca în jumătate de an să dispară o treime sau jumate din sector”, avertizează specialistul.