România, exclusă din cel mai important proiect militar european împotriva Rusiei. De ce nu avem loc în noua coaliție: „Noi vorbim doar pe limba noastră”

Europa accelerează construcția unui nou scut de apărare împotriva uneia dintre cele mai periculoase arme folosite de Rusia în războiul din Ucraina: rachetele balistice. Nouă state membre NATO și Ucraina au decis să dezvolte împreună un sistem integrat capabil să intercepteze astfel de amenințări, însă România lipsește de pe lista participanților, deși în ultimii ani s-a numărat printre principalii susținători ai Kievului și este unul dintre statele aflate pe flancul estic al Alianței.

Coaliția din care România nu face parte: sistem de apărare în fața rachetelor balistice

Noua inițiativă, anunțată în cadrul unei reuniuni a „Coaliției de Voință”, reunește Danemarca, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Spania, Suedia și Ucraina. Obiectivul este dezvoltarea unei arhitecturi comune de apărare antirachetă, care să completeze sistemele existente și să răspundă amenințării tot mai mari reprezentate de rachetele balistice rusești.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Planul include modernizarea sistemului franco-italian SAMP/T, accelerarea producției rachetei ucrainene Freyja, achiziția de interceptoare suplimentare pentru bateriile Patriot din Europa și dezvoltarea unor noi soluții de către industria europeană și cea ucraineană. În timp ce marile puteri europene își consolidează apărarea, România rămâne în afara acestui proiect strategic.

Expert în securitate, exclusiv pentru FANATIK: „Pentru ca România să conteze, trebuia să fie prezentă acolo”

Cristian Barna, expert în securitate, explică pentru FANATIK că simpla poziționare geografică nu este suficientă pentru a fi inclus într-un astfel de proiect. Participarea se construiește prin implicare încă din fazele inițiale ale negocierilor și ale elaborării conceptului.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

„Ca să te educi, să faci parte din astfel de sisteme, trebuie în primul rând să faci parte din discuțiile anterioare cu privire la ce înseamnă elaborarea acestui sistem. Vedem că se prefigurează o inițiativă ofensivă pe partea flancului nordic. Vedem că Țările Baltice și Polonia sunt foarte active pentru a-și securiza teritoriul împotriva a tot ce înseamnă potențiale intruziuni generate de războiul din Ucraina și de atacurile cu drone sau rachete atât ale Rusiei cât și ale Ucrainei, lovindu-se reciproc. Pentru ca România să conteze, trebuie să fie prezentă acolo. Geografia nu ne ajută, că suntem pe partea de sud a flancului estic.

Avem Belarusul, care are graniță directă cu Rusia, dar și cu Polonia. Belarus poate fi o platformă operațională pentru Rusia, să atace oricând Polonia, iar din Polonia evident că dacă nu rezistă Germania e următoarea. Atunci, acolo modul în care se articulează astfel de inițiative este mult mai asertiv, mult mai ofensiv. Am putea spune și noi că avem o problemă, căci sunt porturile ucrainene aproape de noi care sunt atacate de ruși. Noi aici vorbim doar pe limba noastră. Nu am reușit să atragem Bulgaria, care e total dezinteresată, iar cu noul context politic de la vecini nu prea sunt șanse”, a declarat Cristian Barna, pentru FANATIK.

Țările Baltice și Polonia joacă tare

Analiza expertului scoate în evidență diferența de abordare dintre statele din nordul flancului estic și cele din sud. În timp ce Polonia și Țările Baltice și-au construit în ultimii ani o rețea de proiecte comune de apărare și au devenit motorul inițiativelor regionale, România nu a reușit să coaguleze un parteneriat similar în zona Mării Negre.

Potrivit lui Cristian Barna, noua coaliție antirachetă nu reprezintă un proiect izolat, ci este rezultatul unei serii de inițiative de securitate dezvoltate în ultimii ani. „E greu să îți întinzi aripile cu un sistem antirachetă. Acest nou sistem antirachetă nu e de sine stătător. El vine în urma unor inițiative precum Baltic Defense Line, un sistem de apărare antidronă realizat de baltici împreună cu Polonia și reușește să pătrundă în toate inițiativele de securitate. Comisia Europeană a spus că cine poate să încerce să facă astfel de sisteme. E ok să ne facem sisteme antidronă, dar statele trebuie să se apuce de treabă”, ne-a mai spus specialistul în securitate.

Moscova își face de cap în Ucraina fără interceptoare Patriot

În ultimii ani, Europa a înțeles că amenințările nu mai vin doar din aer prin avioane de luptă, ci și prin drone, rachete de croazieră și, mai ales, rachete balistice. Războiul din Ucraina a demonstrat că nici cele mai performante sisteme de apărare nu sunt suficiente dacă nu există o arhitectură integrată, capabilă să acopere toate nivelurile de amenințare.

Experiența ultimelor luni a arătat că rachetele balistice au devenit una dintre cele mai eficiente arme ale Rusiei. În contextul în care Ucraina s-a confruntat cu un deficit de interceptoare Patriot, Moscova și-a modificat strategia de atac. Cristian Barna explică mecanismul prin care Rusia a profitat de această vulnerabilitate.

„Acest sistem vine în plus. Am văzut în tot ce s-a întâmplat în Ucraina. Bariera rachetelor balistice a fost foarte puțin acoperită, vorbim despre acele atacuri sau protecție etapizată. Avem protecția de rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, adică aici vorbim despre drone, care au ajuns și la raze medii de acțiune. După aceea, vorbim de rază medie și lungă de acțiune. Am văzut că toată primăvara, în contextul în care interceptorii pentru Patriot, PAC-2, PAC-3 nu au mai ajuns în Ucraina, am văzut că rușii au înțeles foarte bine lucrul acesta.

Au zis de ce să arunce ei cu rachete Kalibr când pot ataca cu rachete balistice, care pot fi interceptate doar de astfel de sisteme antiaeriene cum sunt ATACMS sau Patriot. Un nou sistem vine să asigure eșaloanele 2 și 3 în apărarea antiaeriană. Ok, avem raza scurtă și foarte scurtă, sistemul antidronă. Polonia s-a conectat la acel sistem de apărare antidronă inițiat de Germania și Italia. Noi, bineînțeles, nu am fost acolo”, ne-a mai spus Barna.

Ucrainenii cer licență pentru producția de interceptoare

Practic, noul proiect european încearcă să acopere exact această vulnerabilitate. Dacă sistemele antidronă protejează împotriva atacurilor de mică altitudine și pe distanțe reduse, interceptarea rachetelor balistice necesită tehnologii mult mai complexe și interceptori extrem de costisitori. În ultimele săptămâni, Kievul a resimțit din plin lipsa acestor interceptori. În timpul atacurilor masive lansate de Rusia asupra capitalei ucrainene, numeroase rachete balistice au trecut de apărarea antiaeriană.

În acest context, președintele Volodimir Zelenski a solicitat, la summitul NATO, acordarea unei licențe care să permită Ucrainei să producă propriii interceptori Patriot. Cristian Barna consideră că o asemenea decizie ar putea schimba semnificativ echilibrul militar: „Vedem că aici și Ucraina suferă, căci toate bombardamentele din Kiev din ultimele 2-3 săptămâni sunt cu rachete balistice. Sunt mai greu de interceptat, chiar imposibil când nu ai Patriot. De aceea vedem că la summitul NATO Zelenski i-a cerut lui Trump să-i ofere licența să fabrice proprii săi interceptori Patriot. Germania are deja licență, iar Polonia e pe cale să obțină. Dacă va obține și Ucraina, va schimba fața războiului, căci Rusia va fi aproape orbită în a ataca Ucraina”.

Datele din teren confirmă această evoluție. Dacă în trecut Ucraina reușea să intercepteze aproximativ o treime dintre rachetele balistice lansate de Rusia, în atacul masiv din 6 iulie apărarea antiaeriană nu a reușit să doboare niciuna dintre cele 23 de rachete Iskander-M și cele șase rachete hipersonice și supersonice Zirkon și Onyx lansate de armata rusă. Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a admis că una dintre principalele probleme este lipsa interceptorilor disponibili.