News

Scandalul patrimoniului României: opere de artă în pericol, zero fonduri europene și o platformă de 24 de milioane de euro care nu e gata

14.09.2026 | 18:04
4 minute
Scandalul patrimoniului Romaniei opere de arta in pericol zero fonduri europene si o platforma de 24 de milioane de euro care nu e gata
Ministrul interimar al Culturii, Andras Istvan Demeter, a recunoscut că instituția nu a accesat finanțări externe nerambursabile pentru salvarea patrimoniului mobil
Daniel Coltuc Daniel Coltuc Journalist
Statul român pare incapabil să-și protejeze patrimoniul mobil, adică picturi, sculpturi, opere de artă, cărți vechi sau piese arheologice de o valoare inestimabilă pentru istoria acestei comunități.
ADVERTISEMENT

În luna aprilie, un raport al Comisiei de control a Ministerului Culturii a confirmat că obiecte de patrimoniu de la Muzeul Național ”George Enescu” sunt ținute în condiții improprii, respectiv în containere afectate de scurgeri de apă de la aer condiționat, lipsa izolării termice sau apariția condensului. În cazul unui bun cultural clasat în Tezaurul Patrimoniului Cultural Național Mobil, respectiv Biroul de lemn cu blat de piele realizat de artistul Emile Galle, a fost sesizat Parchetul. Ulterior, Ministrul Culturii a dispus mutarea temporară a obiectelor de patrimoniu într-un spațiu adecvat.

Cum își protejează România patrimoniul pe hârtie

Situații asemănătoare au fost raportate atât la Muzeul Național de Istorie a României, unde multe piese de patrimoniu au fost păstrate în condiții improprii din cauza problemelor de siguranță a clădirii care adăpostește instituția, dar și la Muzeul Național de Artă a României. Statul român nu doar că nu pare capabil să-și protejeze patrimoniul, însă nu a reușit până la această dată să creeze o platformă în care să centralizeze toate informațiile referitoare la aceste obiecte și la starea lor.

ADVERTISEMENT

Cu un guvern interimar și un ministru al Culturii, Demeter Andras Istvan care și-a anunțat demisia încă de la finalul lunii mai, însă a rămas în funcție, România și-a asumat protejarea patrimoniului național pe baza unei strategii pe termen mediu și lung coordonată prin Institutul Național al Patrimoniului (INP). Pe hârtie, lucrurile arată bine: avem un Program Național de Restaurare (PNR) care gestionează lucrări ample de consolidare și restaurare pentru clădiri istorice, un Program Național de Cercetare Arheologică Sistematică, care monitorizează și salvează siturile istorice.

În privința Patrimoniului Mobil, principala responsabilitate revine muzeelor naționale și județene. Acestea instituții primesc subvenții de la bugetul de stat pentru conservare, restaurare și securizare a depozitelor. Problema apare în momentul în care clădirile în care funcționează aceste instituții ajung într-o stare atât de proastă încât e nevoie ca obiectele de patrimoniu să fie relocate sau depozitate în alte spații. Costurile unei astfel de operațiuni sunt extrem de ridicate iar instituțiile trebuie să găsească soluții alternative, pentru că banii de la stat sunt tot mai puțini.

ADVERTISEMENT

Muzeele, principale responsabile pentru conservarea patrimoniului mobil

Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil obligă proprietarii sau titularii de drepturi ”să asigure integritatea, securitatea, condițiile corespunzătoare de păstrare, conservarea și restaurarea bunurilor clasate în patrimoniul cultural național mobil care fac obiectul patrimoniului muzeal”. De asemenea, aceștia sunt obligați să prevină orice degradare, distrugere sau deteriorare a bunurilor clasate.

ADVERTISEMENT

Practic, din punct de vedere legal, Ministerul Culturii are doar obligația de a controla periodic starea de securitate și de conservare a bunurilor culturale mobile, acordând consultanță de specialitate. De asemenea, la nivelul ministerului sunt constituite comisii de experți acreditați în domeniul conservării sau restaurării, care propun măsuri de conservare optimă și eliminare a riscurilor de degradare.

La adăpostul acestei legii, Ministerul Culturii nu a elaborat vreo strategie coerentă de salvare a operelor de artă aflate în subsolurile muzeelor sau în containere. Mai mult, ministrul Demeter recunoaște, într-un răspuns la interpelarea parlamentară a deputatului PNL Dumitru Țiplea, că instituția nu a accesat niciun program de finanțare extern nerambursabil pentru acest tip de patrimoniu.

ADVERTISEMENT

”Referitor la programele de finanțare din fonduri externe nerambursabile accesate în ultimele 12 luni pentru accelerarea proceselor de restaurare, conservare și depozitare a obiectelor de patrimoniu, precizăm că, la acest moment, nu există un program de finanțare din fonduri externe nerambursabile gestionat de Ministerul Culturii care să aibă ca obiect specific restaurarea, conservarea și depozitarea obiectelor de patrimoniu mobil”, se arată în răspunsul ministrului Culturii.

Platforma ePatrimoniu ar trebui să fie gata abia în 2028

Pe de altă parte, la nivelul ministerului nu există, până la această dată, o platformă integrată a tuturor obiectelor de patrimoniu mobil. Acestea ar urma să fie centralizate, clasificate și scanate 3D.

Proiectul ePatrimoniu, implementat împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, a fost inclus în Programul de Creștere Inteligentă, Digitalizate și Instrumente Financiare 2021 – 2027. Costul proiectului ajunge la 24 de milioane euro, iar contractul de finanțare a fost semnat abia în mai 2025, urmând ca termenul oficial de finalizare să fie în mai 2028.

”În prezent, proiectul se află în etapa de dezvoltare și pregătire a componentelor tehnice și funcționale, fiind înregistrate progrese în ceea ce privește definirea arhitecturii sistemului, elaborarea documentației tehnice pentru dezvoltarea platformei, analiza și structurarea bazelor de date existente, precum și configurarea fluxurilor administrative care vor fi digitalizate”, se mai arată în răspunsul ministrului Demeter.

ADVERTISEMENT