Unde ajung banii din „Anghel Saligny”: miliardele pentru drumuri și gaze, împărțite între multinaționale și firme cu probleme la ANAF

Statul român a alocat, începând din noiembrie 2022, miliarde de lei către primării pentru diverse investiții în infrastructura locală, precum drumuri, rețele de apă și canalizare, gaze naturale și poduri în comune și orașe. Aceste lucrări sunt realizate de firme specializate, către care ajung, în final, sumele distribuite de Ministerul Dezvoltării.

Un document al acestei instituții indică destinația finală a fondurilor aferente sutelor și miilor de proiecte: firme mari, companii cu acționariat românesc, societăți controlate de investitori străini, dar și firme locale care câștigă contracte importante de la autoritățile publice. Este o afacere de proporții, menită să contribuie la creșterea nivelului de trai al comunităților, finanțată din banii contribuabililor români, dar care determină, în anumite cazuri, și transferul unor sume semnificative în afara țării.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Programul Anghel Saligny a început cu un mare scandal politic

În 2021, a fost aprobat programul Anghel Saligny, moștenitorul celor două PNDL puse în practică de fostul lider PSD Liviu Dragnea. Evenimentul a dus la o criză o criză politică majoră în toamna anului 2021, după ce liderii USR PLUS, reprezentați de Dan Barna și Dacian Cioloș, l-au contestat din cauza suspiciunilor de clientelism politic. Premierul de la acea vreme, Florin Cîțu, a fost acuzat direct că folosește cele 50 de miliarde de lei pentru a cumpăra susținerea primarilor liberali în cursa internă pentru șefia PNL, unde se înfrunta cu Ludovic Orban. Tensiunile au culminat în momentul în care Florin Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, deoarece acesta din urmă a refuzat să semneze avizul de legalitate pentru ordonanța de urgență. Acest gest a provocat retragerea USR PLUS de la guvernare și depunerea unei moțiuni de cenzură, acțiune care a dus la prăbușirea cabinetului și, ulterior, la formarea unei noi mari coaliții între PNL și PSD, condusă inițial de Nicolae Ciucă.

În ciuda controverselor din zona politică, programul a continuat, iar sumele au ajuns la comunități și, mai departe, la firmele care execută lucrările.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

FANATIK a centralizat datele din documentul Ministerului Dezvoltării și a evidențiat destinația finală a banilor, urmând principiul „follow the money”. Trebuie precizat că sursa citată reflectă plățile efectuate în acest an pentru proiecte aprobate în diferite perioade de la lansarea programului.

Care sunt cele mai mari contracte

În capul listei se află o investiție ultracunoscută, și anume: „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”. Executantul este compania Construcții Erbașu, controlată de Romeo Cristian Erbașu. Valoarea totală a investiției, conform documentului, se ridică la 912,8 milioane de lei, din care 750 milioane de lei provin de la bugetul public.

Pe următoarele poziții se află două companii cu capital străin: S e co l România și Strabag. Prima este deținută de Helvetia Works din Elveția, iar Strabag de grupul austriac Bau Holding Beteiligungs GmbH.

S e co l România a încasat 453,9 milioane de lei de la Consiliul Județean Gorj pentru reabilitarea infrastructurii rutiere pe cinci drumuri județene. Austriecii, care construiesc și Catedrala Mântuirii Neamului din București, au primit două contracte care însumează aproape 190 de milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea DJ703H (limită jud. Argeș – Perișani – Titești – Boișoara – Câineni, DN7).

Două cazuri extrem de interesante: bani pentru fosta Corleone și pentru o firmă care a intrat în insolvență

Compania Mega Edil AG a beneficiat de la Consiliul Județean Tulcea, condus de pesedistul Horia Teodorescu, de un contract de 100 de milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul DN22E – Grindu. Firma este controlată de Mihaela-Georgeta Florea și administrată de Sorin Blăgău. Conform presei, firma a fost înființată de Marian Ghiveciu, fost parlamentar PSD. Inițial a purtat numele Corleone SRL și avea ca obiect de activitate servicii din zona imobiliară. La acel moment, societatea a fost înființată de același Marian Ghiveciu.

Ulterior, în 2011, Marian Ghiveciu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar legat de atribuirea nelegală a unor titluri de proprietate pentru terenuri situate în zone cu potențial imobiliar ridicat, în apropierea drumului european E85. În 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Marian Ghiveciu la trei ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la abuz în serviciu.

Relația dintre CJ Tulcea și Mega Edil AG este mai veche. Spre exemplu, între 2017 și 2020, compania Mihaelei-Georgeta Florea a derulat contractul pentru servicii de deszăpezire pe rețeaua de drumuri județene din zona estică a județului Tulcea.

Un alt caz interesant este cel al companiei MAVGO HOLDING SRL. Aceasta a primit aproape 100 de milioane de lei de la Consiliul Județean Neamț pentru un proiect integrat de modernizare, consolidare și reabilitare a drumurilor și podurilor județene, obiective ce asigură conectarea la rețeaua TEN-T din județul Neamț. Astăzi, firma se numește FLOR & C.D. SRL. Se află în insolvență și are datorii la ANAF, conform portalului Termene.ro.

Potrivit Supervizor, MAVGO HOLDING SRL, înființată în 2015, și-a mutat de-a lungul timpului sediul între mai multe locații din Neamț și Bacău, iar din 2024 în București, având puncte de lucru în mai multe județe (Bacău, Neamț și Tulcea).

În ianuarie 2024 a intrat în concordat preventiv, procedură închisă în ianuarie 2025 după eșecul planului de restructurare. Ulterior, firma a depus tardiv cererea de insolvență, deja sub noua denumire FLOR & C.D. SRL.

Pe 21 ianuarie 2026, Tribunalul București a deschis procedura generală de insolvență în dosarul nr. 47115/3/2025 și a numit un administrator judiciar provizoriu.

Pentru creditori, termenul de înscriere la masa credală este 9 martie 2026, iar prima adunare a creditorilor este stabilită pentru 6 aprilie 2026.

Compania a acumulat datorii fiscale foarte mari, raportate în creștere continuă în perioada 2024–2025, depășind 60 milioane lei, o parte semnificativă provenind din obligații reținute și nevirate la buget, potrivit Supervizor.

Comunitățile locale ajută companiile locale

Compania Cornelles Floor din Botoșani, controlată de Elena-Mirela Tripigan, a reușit să atragă contracte în zona Moldovei: Onești, Rediu și Trușești.

Documentul Ministerului Dezvoltării dezvăluie numeroase exemple de firme care au câștigat contracte în zonele în care sunt înregistrate. Construcții Montaj AG din Suceava, deținută în mod egal de Pintilie-Dan Rusu și Ciprian-Corneliu Cirdei, asfaltează DJ177A, km 6+850 – 43+615, pe traseul Frasin – Stulpicani – Ostra – Tarnița – Holda (DN17B), din județul Suceava. Alpha Construct Sistem și Route Center Construct, ambele din județul Mehedinți, reabilitează și modernizează străzi din municipiul Drobeta-Turnu Severin. Eurocogen Dâmbovița, controlată de Chirulli Andrea Societate Individuală din Italia, lucrează la un drum de legătură pentru creșterea accesibilității în zona urbană a orașului Găești. Exemplele pot continua.