Unde ar putea ataca Rusia în Europa. Posibilele ținte ale lui Putin care îngrijorează NATO
Vizita directorului CIA la Moscova a provocat agitaţie în cancelariile occidentale. Nimeni nu ştie ce s-a discutat cu adevărat în spatele uşilor închise, iar miniştrii apărării din statele NATO s-au reunit joi la Bruxelles pentru a discuta potenţialele pericole la care este expusă Europa în momentul de faţă.
Agitație la Bruxelles după vizita șefului CIA la Moscova
La discuţiile din capitala Belgiei a participat şi subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, iar surse familiarizate cu întâlnirea afirmă că a fost o confruntare la limita paradoxului. Pe de o parte reprezentantul Pentagonului i-a liniștit pe aliați, susținând că Statele Unite nu au nicio intenție de a părăsi Alianța, dar în același timp a anunțat că până pe 6 noiembrie îi va prezenta ministrului Apărării, Pete Hegseth, cel puțin patru opțiuni legate de retragerea de trupe americane din Europa. SUA au în prezent 80.000 de soldaţi desfăşuraţi aici, însă din toamnă numărul lor va fi redus drastic.
Pe acest fost de incertitudine, în cadrul NATO rămâne ridicată alerta cu privire la mișcările lui Vladimir Putin. Analiza acceptată de cei mai mulţi lideri militari este că Rusia îşi va intensifica acțiunile sau provocările de război hibrid: sabotaj, deteriorarea infrastructurii de telecomunicații sau a cablurilor subacvatice, atacuri cu drone, precum cele găsite în apropierea aeroportului din Leipzig. În același timp, însă, acum este mai greu de exclus un atac militar real, chiar și unul de proporţii limitate. În acest sens, semnalele care vin de la Moscova sunt contradictorii. În timp ce purtatoare de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, Maria Zaharova, a ameninţat deschis bazele militare din Regatul Unit, „vocea” lui Putin, Dmitru Peskov, a exclus raiduri împotriva unor ţări NATO.
Locurile vulnerabile din Europa unde ar putea lovi Rusia
În ultimele luni au circulat mai multe liste informale cu posibile ținte, întocmite în principal de agențiile de informații americane și germane. Dacă comparăm aceste informații cu studii realizate de institute de cercetare autorizate, precum Consiliul Atlantic din Washington, și cu scurgeri de informații culese din surse diplomatice, putem identifica unele dintre cele mai vulnerabile locații.
Ce să citești mai departe?
Cea mai expusă este baza britanică Akrotiri, din Cipru, care a şi fost lovită în luna martie de o dronă iraniană. Baza navală din Gibraltar și detașamentul Tapa din Estonia sunt şi ele expuse, conform analiştilor. Presa londoneză se întreabă de mai multe zile unde va ataca Putin, dar la sediul NATO din Bruxelles este exclusă deocamdată o ofensivă deschisă a Rusiei împotriva unei puteri nucleare precum Marea Britanie.
Riscul escaladării ar fi prea mare, însă există ținte potențiale mai îndepărtate, care ar testa rezistența și capacitatea de răspuns militar a Alianței. Printre cele mai citate se numără orașul estonian Narva, aflat la granița cu Rusia, la doar 136 de kilometri de Sankt Petersburg. O mare parte a cetățenilor estonieni vorbitori de limbă rusă locuiesc acolo. „Este oare conceput ca Putin să lanseze un raid pentru a proteja minoritatea rusă, cu aceeași justificare folosită în trecut pentru Donbasul ucrainean?”, este întrebarea pe care o pune analistul Giuseppe Sarcina, în Corriere della Serra.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/08/harta-tinte.jpg)
Foto: adaptare după Corriere dela Serra
Svalbard, pretextul unei „operațiuni speciale” în nord
O alternativă pentru ruşi ar fi să treacă prin Belarus și să spargă apărarea Lituaniei până ajung la Kaliningrad, exclava Moscovei cu ieşire la Marea Baltică. Lituania nu dispune în prezent de tancuri, avioane de vânătoare și nave necesare pentru a rezista impactului și ar trebui să se bazeze pe forțele NATO, germane și americane, desfășurate la sol. Insula suedeză Gotland, din mijlocul Mării Baltice, pare și mai fragilă, precum şi arhipelagul finlandez Åland, care și-a păstrat autonomia administrativă și a rămas demilitarizat chiar și după aderarea Helsinki la NATO.
Sunt evidenţiate şi insulele norvegiene Svalbard din nordul îndepărtat, situate între Marea Barents și Marea Groenlandei. Aceste teritorii slab populate, așa cum sunt stipulate de un tratat din 1920, nu au apărare militară. 17% din populație este de origine rusă, iar acest lucru i-ar putea oferi lui Putin pretextul obișnuit pentru a ordona o altă „operațiune specială”.