„Unde ești, copilul meu?” Mamele marocane îi caută pe cei cincizeci de dispăruți pe mare, în Ceuta. Poveștile celor înghițiți de ape

Au trecut aproape două săptămâni de la asaltul migraţionist asupra exclavei spaniolă Ceuta, iar cadavrele a 82 dintre cei care au încercat să ajungă înot în acest teritoriu UE au fost duse la fostul Spital Militar, unde lucrează neobosit o echipă de șase medici legiști, doi de la Institutul de Medicină Legală din Ceuta și alți patru sosiți de pe continent. Alte 50 de persoane sunt încă date dispărute, despre care familiile lor speră că se află totuşi în viaţă.

50 de persoane sunt încă date dispărute

Reţelele de socializare sunt pline cu fotografii ale unor copii plecaţi în urmă cu 10-12 zile din Maroc şi pe care între timp familiile nu au mai putut să-i contacteze. Mohamed Afasi este unul dintre cei dispăruți. La doar 9 ani, acest băiețel din Tetouan abia știa să înoate când el şi mama sa au încercat să ocolească digul. A dispărut în timpul acestei tentative, iar familia crede că s-ar fi putut agăța de un obiect plutitor luat de curenți.

Pe același subiect

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Alertă în Bacău: 48 de persoane au ajuns la spital după ce zeci de copii din Căiuți au acuzat stări de rău. Planul Roșu, dezactivat. Update

Despre Fatima Zahra, în vârstă de 20 de ani, nu se mai știe nimic de la primele ore ale zilei de vineri, 31 iulie. Purta blugi albaștri. Montasser El Hassani și Houssam Ben Brik sunt doi tunisieni care lucrau în Maroc și care au mers la graniță atrași de zvonurile potrivit cărora ar fi fost posibil să treacă ușor de dig. Nici Mohamed Ahram nu a mai dat vreun semn din 30 iulie. Acasă îl așteaptă fiica sa, care are mai puțin de un an.

Între timp, serviciile funerare din orașul Ceuta continuă să fie supraaglomerate. Același lucru este valabil și pentru instituțiile media locale precum El Faro de Ceuta, Sada Tetouan, Tetuan Tube și Larache 24, cele mai populare printre locuitorii de ambele părți ale graniței. Pe profilurile lor de socializare, acestea publică fețele persoanelor dispărute și, atunci când au mai multe informații, adaugă numele celor implicați în această tragedie.

Ce să citești mai departe?

„Nu mai vreau să aud numele copilei mele”. Denisa, tânăra ucisă de Șacalul, i-a trimis mamei ei un mesaj ciudat chiar înainte de crimă. Bunurile nu sunt nici azi recuperate

deces

O relaţie începută pe Tinder aruncă în aer securitatea celei mai bine păzite baze NATO din Europa. Scandal de spionaj, cu Rusia în prim-plan

nato

Fetele și femeile care au ajuns în Ceuta, victime ale abuzurilor

De partea lor, autorităţile acordă prioritate celor mai vulnerabile grupuri, în special fetelor și copiilor sub 13 ani , deoarece se crede că profilul migranților s-a schimbat față de criza din 2021. De data aceasta, au sosit mai multe fete neînsoțite și mai mulți copii foarte mici. „În fiecare zi care trece fără ca această situație să fie rezolvată și fără să se găsească adăposturi decente, permitem, practic, ca acești copii, și în special aceste fete, să devină victime ale abuzurilor. Vorbim despre băieți și fete, copii de până la 10 ani și chiar mai mici. Sunt mulți copii sub 14 ani”, subliniază José Miguel Morales, directorul Fundației Sur Acoge.

El Mundo a aflat despre numeroase incidente care arată că Ceuta a devenit un loc foarte periculos pentru femeile, adolescentele și fetele care nu au un acoperiș deasupra capului. Sabah, proprietara unei clădiri pe care a transformat-o în locuință socială, povestește despre o mamă și o fiică care, după ce au trecut granița, au fost luate în grija unui bărbat care, din samaritean bun, s-a transformat într-un demon. „A încercat să o abuzeze pe minoră. Când mama l-a confruntat, bărbatul a bătut-o și le-a alungat pe amândouă”, spune Sabah.

Rajaa, o bunică din El Príncipe, a luat-o la ea în plină noapte pe Yuli, o adolescentă din Agadir, după ce a auzit strigăte de ajutor în fața casei sale, la ora 3 dimineața. La început, a crezut că este o bătaie, dar apoi fiica ei a avertizat-o că mai mulți bărbați abuzau o tânără fată. Erau cinci bărbați adulți din cartier, cu vârste cuprinse între 30 și 35 de ani.

Oamenii au fost încurajați să treacă frontiera cu Spania, promițându-li-se că nu vor fi controale

În zona industrială din El Tarajal și în alte locuri, mulți minori umblă în căutarea unui telefon mobil pentru a-și putea suna părinții sau pentru a accesa rețelele sociale și a-și liniști familiile. Se întâmplă și cazuri precum cel al lui Ayoub, un minor din Tetouan. Mama lui este disperată, crezând că a murit, însă tânărul a reușit să treacă granița și se află în Ceuta, așteptând ca cineva să ia legătura cu el. Anunțul, cu un număr de telefon la care poate fi contactat, circulă deja pe internet.

Un mesaj similar îl așteaptă și părinții Nadei Al-Shiba, o fată de 14 ani despre care nu se mai știe nimic din noaptea de joi, 30 iulie, când pe străzile din Castillejos mii de oameni erau încurajați să treacă frontiera, promiţându-li-se că nu vor exista controale din partea marocană. Și familia fraților Ikram și Mohamed Trabak, de 16 și, respectiv, 13 ani, așteaptă un semn că aceștia sunt în viață. Potrivit mamei lor, mai mulți oameni i-au spus că i-au văzut pe cei doi minori mergând pe străzile din Ceuta, însă ea nu a reușit să dea de ei.

Și familia lui Faten Ben Amar El Azizi spera să primească vești bune, însă vestea primită i-a dărâmat pe părinţii fetei. „Nu căuta nici faimă, nici aventuri, ci doar o viață mai bună și un viitor despre care credea că o așteaptă de cealaltă parte a frontierei”, a transmis echipa de fotbal feminin la care juca, Maghreb Atlético Tétouan, după anunţul morţii ei. Ea este una dintre victimele deja identificate. O alta este un grădinar în vârstă de 50 de ani care lucrase ani de zile într-o casă din Ceuta, dar a avut ghinionul să se afle în Maroc când a izbucnit pandemia de Covid și nu a mai putut niciodată să treacă granița. După mai multe tentative de a se întoarce la munca sa din Ceuta, a încercat să treacă de dig în urmă cu zece zile, dar şi-a pierdut viaţa.

Majoritatea victimelor s-au înecat sau au fost strivite. „L-ai văzut pe fiul meu? Îl cunoști?”, este strigătul disperat al zecilor de mame marocane care în ultima săptămână au mers la graniță pentru a afla vești despre soarta copiilor lor. Zi de zi stau cu mâinile agățate de gardul metalic care separă cele două țări și privesc orizontul în speranța că vor zări silueta  copiilor lor.

„Fiului meu nu-i lipsea nimic. Avea ce să mănânce, ce să bea și un loc unde să doarmă. Și totuși, își pusese în cap să emigreze, pentru că auzea despre oameni a căror situație se îmbunătățise la scurt timp după plecare”, povestește mama unui băiat de 17 ani, care a reușit să o contacteze, folosind telefonul altcuiva.

Mii de minori neînsoțiți au ajuns în Ceuta

Între timp, mai multe plaje, precum cea de la Trampolin, au devenit adăpost pentru imigranții adulți subsaharieni care nu au un acoperiș deasupra capului și nici rude care să încerce să ia legătura cu ei. Vin din Sudan, Yemen, Mali, Palestina sau Algeria și dorm în jurul focurilor de tabără care înconjoară o moschee improvizată de ei din pietre, lemne și sticle.

Mussa, un tânăr de 20 de ani, a plecat din Mali cu patru prieteni cu intenția de a ajunge în Spania. Astăzi este singur. „Cei patru prieteni ai mei au murit în timp ce înotam spre Ceuta”, spune el, păzindu-și puținele lucruri pe care le are. Poartă un tricou Los Angeles Lakers și o jachetă uzată, primită de la cineva care l-a văzut tremurând. Mussa profită de prezența jurnaliștilor pentru a se interesa despre procedurile de azil și protecție.

Amploarea crizei este subliniată de Ministrul Tineretului și Copiilor din Spania, Sira Rego, care a declarat că în Ceuta există oficial 1.342 de minori neînsoțiți. De asemenea, ea a anunțat că o echipă tehnică permanentă din minister va sosi în oraș pe 16 august pentru a accelera identificarea, primirea și transferul ulterior al copiilor și adolescenților către alte comunități autonome, asta în condiţiile în care mai multe asociații de cartier estimează însă că numărul minorilor din oraș ajunge la 4.800 numai în cartierul El Principe.