Weekend de coșmar pentru Trump! Un aliat i-a întors spatele, judecătorii i s-au opus, dușmanii l-au sfidat, adversarii au doborât recorduri

Donald Trump a avut parte de un weekend foarte agitat, iar analiștii spun că a fost cel mai dificil pentru președintele american de la preluarea mandatului. Aliații, adversarii și dușmanii i-au provocat dureri de cap şi toate fronturile parcă s-au prăbuşit simultan, de la comerț și diplomație, la instanțe și tehnologie.

Frontul comercial: ruptura cu Canada

Casa Albă a primit dintr-o dată toate veștile proaste posibile. Una dintre cele mai neaşteptate veşti a venit din partea Canadei, care a anunţat ruperea negocierilor comerciale cu SUA. A fost o ruptură dură, cele două părți acuzându-se reciproc că au schimbat condițiile în ultimul moment, totul culminând cu decizia premierului canadian Mark Carney de a-şi retrage negociatorii şi a le cere să se întoarcă la Ottawa.

Pe același subiect

donald trump

Donald Trump rămâne fără una dintre ”armele” sale de temut. Episodul cu avionul-momeală de la Ankara a dus la o plecare răsunătoare de la Casa Albă

donald trump sua

Donald Trump a luat în serios amenințarea că va fi asasinat de Iran. A folosit Air Force One ca momeală și a părăsit Ankara ascuns într-un camion de catering

donald trump

Documentele financiare ale lui Donald Trump și afacerile de milioane din România. Ce se întâmplă cu Trump Tower și proiectul uriaș de la Cluj

Vizibil nervos, Carney s-a adresat naţiunii în primul său discurs televizat de la preluarea mandatului. „Noile tarife impuse de SUA reprezintă o eroare de judecată, iar scopul lor este să ne rănească și să ne dezbine. Americanii cer prea mult și oferă prea puțin. Canada se află acum într-o stare de război comercial”, a spus el, pe un ton dur. Carney a mai anunțat că, începând cu 8 septembrie, Canada va aplica SUA represalii „dolar pentru dolar”, adică tarife echivalente pentru produsele americane. Măsurile vizează oțelul, produsele lactate, electrocasnicele și produsele electronice.

La rândul său, Statele Unite tocmai au impus Canadei tarife suplimentare de 50%, care acoperă aproximativ 20 de miliarde de dolari, adică aproximativ 5% din exporturile Canadei către SUA. Sunt vizate vinul, produsele lactate, cimentul, îmbrăcămintea și chiar echipamentele de hochei. De subliniat că acestea se adaugă tarifelor deja existente pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea.

Ce să citești mai departe?

Ucraina, zguduită de un nou scandal de corupție. Culisele demiterii procurorului general al țării

O fetiță de 6 ani a murit în timp ce vorbea cu mama ei. Cu o zi înainte fusese la spital: ”I s-ar fi pus o perfuzie”. Detalii exclusive

Toți liderii politici canadieni s-au aliat împotriva lui Trump

Baza juridică folosită de SUA pentru aceste majorări este Tariff Act din 1930, o lege din perioada Marii Crize Economice. Ultima dată când această lege a fost utilizată la scară largă a fost acum mai bine de 90 de ani, în perioada prăbușirii economiei mondiale.

În mod neobișnuit, toţi liderii din Canada s-au unit împotriva lui Trump. Liderul Partidului Conservator, de obicei un adversar politic acerb al lui Carney, l-a susținut pe premier, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a spus că Trump nu este de încredere, iar cel al Columbiei Britanice, David Eby, a afirmat că cerințele SUA de a limita posibilitatea Canadei de a încheia acorduri cu alte țări ar transforma ţara, din punct de vedere economic, în al 51-lea stat american. Premierul Quebecului a spus că în spatele tarifelor se află oameni reali care vor avea de suferit, iar o analiză a economistului Trevor Tombe estimează că, din cauza acestei situații, Canada ar putea pierde 90.000 de locuri de muncă, iar PIB-ul ar putea scădea cu 0,3–0,6%.

Frontul intern: justiție și imigrație

Al doilea front este intern, acesta prăbuşindu-se după ce un judecător federal a anulat interdicția impusă de administrația Trump asupra vizelor de imigrare pentru cetățenii din 75 de țări, între care Brazilia, Columbia, Egipt, Haiti, Somalia și Rusia. Între altele, judecătoarea a argumentat în hotărârea sa că această politică depășește competențele legale ale secretarului de stat Marco Rubio.

Judecătoarea federală de la Tribunalul Districtual din Manhattan, Jeannette Vargas, numită în funcţie de administraţia Biden, a scos la iveală o telegramă internă trimisă de Departamentul de Stat tuturor ambasadelor și consulatelor americane. Conținutul era următorul: chiar dacă solicitantul prezintă dovezi suplimentare că nu va deveni o povară pentru sistemul public, cererea trebuie totuși respinsă. În hotărârea sa, judecătoarea a scris: „Rezultatul era stabilit dinainte, iar viza urma să fie refuzată”. Practic, consulatele aplicau o regulă generală în funcție de naționalitatea solicitantului, fără să analizeze individual fiecare caz. Totuşi, legea americană a imigrației din 1965 interzice în mod explicit acest lucru.

Frontul din Orientul Mijlociu: Iranul nu cedează

Al treilea front este în Orientul Mijlociu, iar mesajele care vin din Iran sunt și mai dure. Trump a amenințat zilele trecute că va declanșa „cea mai devastatoare” acțiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări, ameninţând şi că va impune sancțiuni economice oricărui stat care îi oferă Iranului o „linie de supraviețuire”.

În replică, Teheranul a transmis că intenționează să câştige războiul economic și a amenințat că va întrerupe transportul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz. Un înalt oficial a spus că Iranul a reușit să exporte 70 de milioane de barili de petrol în ultimele două luni, chiar dacă SUA au reluat blocada împotriva porturilor iraniene, iar noul comandant al miliției Basij, Hossein Taeb, a spus că declarațiile lui Trump „provin din disperare” și a jurat că Teheranul „nu va capitula”. La rândul său, Ministerul iranian de Externe a transmis că amenințările lui Trump reprezintă „o rețetă dezastruoasă pentru revenirea completă la vechiul colonialism”.

În plus, americanii trec şi ei printr-o perioadă foarte dificilă. Prețul mediu al benzinei în SUA era vineri de 4,11 dolari pe galon, cu 0,97 dolari mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Iranul nu numai că nu s-a prăbușit, dar stocurile de rachete ale armatei americane sunt aproape epuizate, iar bazele militare americane din Orientul Mijlociu au fost și ele atacate și în mare parte distruse. Iar acum Iranul îndrăznește chiar să înfrunte direct Statele Unite, iar aceasta este a treia mare problemă care îi dă bătăi de cap lui Donald Trump.

Frontul tehnologic: avansul Chinei în robotică

Al patrulea front vine din sfera tehnologiei şi inteligenţei artificiale. La Beijing s-a deschis cea de-a doua ediție a Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, unde robotul umanoid Lightning, dezvoltat de producătorul chinez de telefoane Honor, a câştigat cursa de 100 de metri în 9,32 secunde, depăşind cu 26 de sutimi recordul mondial masculin, stabilit în 2009 de Usain Bolt.

De asemenea, robotul de la Beijing X-Humanoid a reușit, la săritura în înălțime fără elan, să depăşească ştacheta înălţată la 2,88 metri, depășind recordul uman de 2,45 metri, stabilit de cubanezul Javier Sotomayor în 1993. Performanţa este cu atât mai relevantă cu cât anul trecut, cea mai bună performanță a unui robot la săritura în înălţime era de numai 0,95 metri.

Săptămâna trecută Beijingul a găzduit și Conferința Mondială a Roboților 2026, unde au fost expuse aproximativ 3.000 de produse. China este cel mai mare producător de roboţi umanoizi din lume, în timp ce Statele Unite, invocând motive de securitate națională, au interzis importurile de noi roboți umanoizi fabricați în străinătate, o măsură evident îndreptată împotriva Chinei, iar avansul tehnologic al acestei ţări este un al patrulea motiv de îngrijorare pentru Trump.