Misterul navei scufundate aproape de România. Cresc tensiunile la Marea Neagră: „Va trebui să ne adaptăm pentru o perioadă”. Ce urmăresc rușii și ucrainenii

Cresc îngrijorările la Marea Neagră, după ce o navă civilă, aflată sub pavilion dominican, s-a scufundat după o lovitură suspectă, în zona economică exclusivă a României, în seara de joi, 27 august 2026.

Navă scufundată în Marea Neagră, aproape de apele teritoriale românești

Președintele Nicușor Dan a făcut declarații pe marginea incidentului în care a fost implicat vasul Progress IV, la bordul căruia se aflau 12 persoane, salvate în ultimul moment în niște condiții cu totul speciale. „În data de 27.08.2026, în jurul orei 19:00, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au fost informaţi de către MRCC Constanţa cu privire la faptul că la bordul unei nave comerciale, aflată în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 20 de mile marine Sud-Est Sfântul Gheorghe, s-a produs un incendiu”, au transmis polițiștii de frontieră imediat după acest eveniment, printr-un comunicat de presă.

Pe același subiect

Cele două rețele de hackeri ale GRU, serviciul militar de spionaj al Rusiei. Cum a fost realizat cel mai puternic cyberattack din istorie

Curtea de Apel a anulat condamnarea bărbatului care a lipit simboluri legionare pe ușile unei sinagogi din Capitală. Cum au motivat judecătorii

Secolul asiatic. Palma primită de Vladimir Putin înainte de summitul BRICS și iritarea lui Trump: „Asistăm la o schimbare”

Ce se întâmplă în Marea Neagră și cât de mult e afectată România de atacurile tot mai dese lansate la adresa navelor civile? Până la ora actuală nu se cunoaște cu exactitate cine a atacat ambarcațiunea folosită în scop comercial, existând suspiciunea că ar fi fost țintită de forțele rusești, în timp ce alte voci spun că ucrainenii ar fi nimerit-o. Cât de mult au escaladat lucrurile în războiul ruso-ucrainean și ce urmăresc cele două state aflate în conflagrație de mai bine de 4 ani? FANATIK are câteva explicații despre desfășurarea de forțe de la Marea Neagră din ultimele săptămâni. Iulian Chifu și generalii Dan Grecu și Virgil Bălăceanu au deslușit, pentru noi, întreaga situație.

Iulian Chifu ne spune ce ținte au rușii și ucrainenii

Fostul consilier prezidențial și expert în politică externă, Iulian Chifu, susține că astfel de atacuri au mize precise, iar Rusia urmărește să oprească orice metodă de finanțare a Ucrainei, blocându-i exporturile pentru a o izola de tot de restul lumii, pe cale maritimă. „În momentul de față, navele civile din Marea Neagră sunt lovite în apele teritoriale ucrainene, care încearcă să blocheze orice tip de export, în primul rând de grâne. Sigur, sunt țintite, și de ucraineni, navele care încearcă aprovizionarea cu produse petroliere a Crimeei și a teritoriilor ocupate, în Marea Azov în special. Aici vorbim despre nave civile. Nu poate fi blocată Odesa, dar există o presiune făcută pentru ridicarea costurilor și sunt atacate nave sub pavilioane internaționale diferite, cu echipaje de toate naționalitățile. Cei care au pierdut cel mai mult aici sunt turcii, căci au fost unii răniți, dispăruți în urma acestor atacuri. În Golf, de exemplu, cel mai mult au suferit indienii, căci ei erau mulți în echipaje. 

Ce să citești mai departe?

Generalul Dorin Ioniță, găsit fără suflare, apare și într-un dosar de agresiune și hărțuire între militari. Ce s-a întâmplat în misiunea din Africa

Cine este femeia care a cerut ordin de protecție împotriva lui Dorin Ioniță, cu câteva ore înainte de gestul extrem al acestuia. A activat în subordinea generalului în rezervă

deces

Sunt toate națiile din toate pavilioanele afectate. Asta ține deja de o strategie de a bloca exporturile ucrainene, în primul rând de cereale. După ce a căzut acordul ONU-Turcia, cu coridorul grânelor, noi am construit un coridor care trece prin apele teritoriale ucrainene, apoi cele românești, bulgare, turcești. Acest coridor a funcționat foarte bine până acum. Nu există atacuri în apele teritoriale ale statelor membre NATO. Alternativ, ucrainenii au încercat să redeschidă culoarele solidarității în România și au și un acord cu cei din Republica Moldova, care le-au redus cu 50% taxele pentru tranzitul pe cale ferată. De aceea, rușii au atacat punctele de frontieră între Ucraina și Republica Moldova și podul peste Nistru”, a declarat Chifu, pentru FANATIK.

Generalul Dan Grecu: „Rusia vrea să izoleze Ucraina de ieșirea la Marea Neagră”

Situația din ce în ce mai tensionată de la Marea Neagră e remarcată și de generalul în rezervă Dan Grecu. Acesta ne-a spus că este foarte posibil ca acea navă să facă parte din navele care transportau, din Ucraina, diverse mărfuri, folosind culoarul asigurat de România și Bulgaria pentru tranzit. Cu privire la ce poate face România în acest context beligerant care se apropie tot mai mult de noi, aici opțiunile par destul de limitate, o recunoaște Grecu. „E greu de spus ce se poate face atâta timp cât atacurile din ambele părți nu se opresc. De aici încolo vin întrebările: ce nu se poate și ce se poate face? Din perspectivă națională, capacitățile sunt destul de limitate. Ca atare, cred că ne vom afla în continuare sub amenințarea acestui tip de acțiune venită din ambele părți. 

Tot litoralul de nord al Mării Negre, care nu e sub controlul Federației Ruse, reprezintă un obiectiv pentru Moscova: de la estuarul Niprului până la gurile Dunării. Drept dovadă, s-au intensificat atât atacurile la Odesa cât și cele spre porturile de la gura Dunării. Din punct de vedere militar, Rusia vrea să izoleze Ucraina de ieșirea la Marea Neagră, una din căile prin care Ucraina își exportă produsele, dar și una din căile prin care poate fi aprovizionată cu materiale militare”, ne-a declarat generalul Grecu.

Generalul Bălăceanu: „E dificil să stabilești cine a lovit”

Ucraina lovește printr-o amplă lovire a Federației Ruse să convingă că este necesară o încetare a focului, dorind să demonstreze că ar fi dispusă la un armistițiu, spune, în schimb, un alt general în rezervă al României, Virgil Bălăceanu. Bălăceanu observă un lucru care nu mai poate fi ținut sub preș: consecințele războiului sunt resimțite tot mai puternic și în România. Dacă plecăm de la realitatea trăită în această vară, Marea Neagră a devenit un adevărat teatru de operațiuni, zona fiind mult mai volatilă și mai ambiguă după înmulțirea incidentelor.

„Le spun incidente, pentru că ele nu creează posibilitatea escaladării conflictului din Ucraina în afara caracterului regional al acestuia, dincolo de faptul că nu există un sprijin pentru Ucraina din partea lumii occidentale, cum de altfel Rusia primește sprijin din partea Iranului și a Coreei de Nord, indirect și din partea Chinei. Va trebui să ne adaptăm pentru o perioadă în care aceste tipuri de incidente vor continua. E dificil să stabilești cine a lovit”, precizează Bălăceanu, pentru FANATIK.

Războiul dezinformării

Aceste incidente sunt interpretate în funcție de actorii implicați în război. Bălăceanu amintește că, dincolo de tragerile de focuri de armă și dronele care bubuie peste tot, trebuie să nu uităm că propaganda joacă, la rândul ei, un rol covârșitor într-un astfel de conflict. „Fiecare interpretează aceste incidente în favoarea sa. Asistăm și la un război informațional și la o propagandă de război. În condițiile unui război informațional, care nu înseamnă informații corecte din punct de vedere al veridicității, sunt multe dezinformări și nu mai vorbim de asaltul fake-news-urilor, e extrem de dificil să ai toate datele. De regulă, aceste date nici nu sunt deconspirate. Se păstrează tăcerea asupra lor sau e acuzat unul din beligeranți, depinde în ce tabără ești. Nu cred că președintele știe cine a lovit, căci nu sunt date cu privire la statul sau actorul care a lovit. Nu știm dacă a fost lovită cu drone aeriene sau maritime sau s-a produs explozia unei mine în derivă”, ne-a mai spus Bălăceanu.