Topul spitalelor unde pacienții spun că li s-a cerut șpagă. Peste 10.500 de bolnavi reclamă plăți informale în doar șase luni

Plățile informale rămân o realitate cotidiană în spitalele din România. Datele oficiale colectate prin Mecanismul de Feedback al Pacientului în perioada ianuarie – iunie oferă un diagnostic dur: din 251.245 de pacienți care au răspuns la chestionarul de evaluare după externare, un număr de 10.553 de persoane, adică 4,20%, au declarat explicit că personalul medical le-a solicitat bani sau atenții, conform informațiilor centralizate de FANATIK. Acest sistem național, care le permite pacienților să răspundă anonim prin SMS sau formulare online securizate, arată că fenomenul nu ocolește nici marile clinici universitare, nici spitalele de pediatrie.

Unde se strâng cele mai multe acuzații?

În cifre absolute, cele mai mari unități medicale din țară – care gestionează și cele mai mari fluxuri de bolnavi – conduc în clasamentul sesizărilor.

Pe același subiect

Jurnaliști infiltrați în rețeaua de spioni low-cost a Kremlinului. Dezvăluiri în premieră despre agenții de unică folosință ai lui Putin

Scandalul patrimoniului României: opere de artă în pericol, zero fonduri europene și o platformă de 24 de milioane de euro care nu e gata

deces

Misterul morții Mădălinei Apostol. Psihologul explică drama din spatele gestului făcut partenera lui Nick Rădoi: „Nu e vorba de lipsă de iubire pentru copii”. Exclusiv

Institutul Clinic Fundeni din București înregistrează cel mai mare număr de plângeri din țară, unde 199 de pacienți au confirmat că li s-a cerut mită dintr-un total de 5.272 de respondenți.

Spitalul Universitar de Urgență București urmează îndeaproape, cu 197 de cazuri semnalate din 5.829 de respondenți.

Ce să citești mai departe?

Cain și Abel, varianta de Bușteni. Bărbat ucis de propriul frate în apropierea Mănăstirii Caraiman: „Oamenii sunau să nu dea mașina peste ei”. Exclusiv

Toamnă cu vești proaste pentru români. Scumpiri în lanț și un euro care ar putea ajunge la 5,3 lei. Anunțul care dă fiori: „Achizițiile vor fi la un preț mai mare”

Spitalul Clinic Colentina ocupă locul trei, unde 170 de persoane au răspuns afirmativ la aceeași întrebare.

În Transilvania și Moldova, cele mai multe sesizări au fost centralizate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, cu 151 de cazuri, și la Institutul Regional de Oncologie Iași, cu 145 de cazuri.

Statisticile arată că trei dintre cele mai importante spitale de pediatrie din țară figurează în topul național al sesizărilor: Institutul Rusescu, cu 142 de cazuri, Spitalul Victor Gomoiu, cu 122 de cazuri, și Spitalul Grigore Alexandrescu, cu 115 cazuri.

De ce nu va dispărea sistemul plăților informale

”Acest fenomen cred că nu va dispărea dacă nu vom avea niște profesioniști care, într-adevăr, în cadrul societăților profesionale, să îi semnaleze pe colegii care fac asemenea lucruri, pentru că este foarte greu. Noi, ca pacienți, de multe ori sesizăm astfel de situații, dar este foarte greu ca fenomenul să dispară dacă, într-adevăr, în breasla medicilor nu va exista o schimbare”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Gănescu președintele COPAC – Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Cum se explică faptul că spitalele mari sunt cele mai reclamate de pacienți? ”Pentru că acolo sunt cei mai mulți pacienți. De obicei, marea majoritate a pacienților vin din județe, din orașe mici, din orașe unde nu au spital sau au spital, dar nu au încredere în sistemul medical de acolo. Vin în orașele mari, în spitalele mari. Aici există un număr mare de medici și un număr mare de pacienți. Și aici fenomenul este cel mai răspândit, față de spitalele mici, unde sunt puțini pacienți și unde, de multe ori, dacă vorbim despre un spital dintr-un județ sau un oraș mai mic, lumea se cunoaște, practic, toată lumea cu toată lumea”, a răspuns Gănescu.

Acesta spune că mulți dintre medici sunt sunt învățați cu acest sistem sau cu acest tip de relații informale, încât li se pare o normalitate. ”Pentru că, da, într-adevăr, înainte de 1989 era o normalitate. Nu cred că exista pacient sau medic care să nu ofere sau să nu primească. Doar că mulți au rămas cu mentalitatea aceea din sistemul vechi și, pur și simplu, li se pare ceva normal. Altfel nu-mi explic. Pentru că nu putem spune că medicii nu au venituri, că nu au salarii bune sau că nu au condiții. Cel puțin în spitalele mari, despre care vorbeam, sunt condiții. Adică îndeplinesc cam toate criteriile de care ar putea beneficia un profesionist pentru a-și desfășura activitatea. Dar, cu toate acestea, se pare că mentalitatea a rămas aceeași”, a mai declarat Gănescu.

Incidența procentuală: Unde ai cele mai mari șanse să ți se ceară șpagă?

Dacă trecem de la numere absolute la ponderi — raportând direct cazurile înregistrate la volumul de pacienți chestionați în fiecare unitate pentru eșantioane relevante de peste 100 de răspunsuri — topul arată complet diferit.

În aceste spitale, rata de presiune asupra pacientului depășește pragul de 1 din 10 cazuri:

• La Spitalul Municipal Aiud, 10,38% dintre pacienți, adică 11 din 106, au raportat solicitarea de mită.
• La Spitalul Orășenesc Țăndărei, rata de incidență este de 10,00%, reprezentând 11 pacienți din 110.
• La Spitalul Orășenesc Bolintin Vale, 9,68% dintre respondenți au indicat prezența acestui comportament.
• Surprinzător, fenomenul apare și în sectorul privat: clinica Provita Pain Clinic S.A. din Suceava a înregistrat o rată de 11,21%, adică 13 pacienți din 116.

De ce preferă oamenii formularele web în loc de SMS?

Un element-cheie dezvăluit de date este discrepanța masivă dintre modalitățile de răspuns. Pacienții sunt dispuși să reclame mita, dar numai dacă simt că identitatea le este protejată.

La Institutul Clinic Fundeni, din cele 199 de denunțuri, doar 30 au fost făcute prin SMS, în timp ce 169 au fost completate online, prin intermediul platformei web. Situația este și mai izbitoare la Cluj, unde doar 6 pacienți au trimis SMS, față de 145 care au raportat pe web.

Mesajul SMS, direct asociat cu numărul personal de telefon, poate lăsa impresia că pacientul va fi identificat și ulterior discriminat de către medici în cazul unei viitoare internări. Platforma web oferă un grad mai mare de anonimat și confort emoțional în momentul semnalării abuzului.

Ce este Mecanismul de Feedback al Pacientului? Acesta este un instrument dezvoltat de Ministerul Sănătății prin care pacienții externați primesc un set de întrebări referitoare la calitatea serviciilor primite, curățenie, conduita personalului medical și condiționarea actului medical, adică șpaga. Toate răspunsurile sunt procesate lunar, oferind o hartă transparentă a calității serviciilor din spitalele românești.

Cazul Floreasca: Medic primar ortoped, condamnat cu suspendare după ce a luat mită de la pacienți

Un caz extrem de mediatizat, instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, s-a finalizat la sfârșitul lunii mai 2026.

Un medic primar de ortopedie-traumatologie în vârstă de 55 de ani, de la prestigiosul Spital Clinic de Urgență „Floreasca” din București, a ales să nu mai meargă la proces și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, acceptând o pedeapsă cu suspendare.

Medicul a recunoscut oficial în fața anchetatorilor că a primit sume de bani drept mită pentru a efectua intervenții chirurgicale care, în mod normal, erau decontate de stat. Printre episoadele documentate de procurori se numără primirea sumei de 600 de euro de la ruda unui pacient, dar și a unei sume de 2.200 de lei de la o altă pacientă care spera la o operație reușită.